Linkuri accesibilitate

Schimb de burse moldo-ucrainean pentru studii superioare


Leonid Bujor și S. Pirojkov, ambasadorul Ucrainei la Chișinău

Leonid Bujor și S. Pirojkov, ambasadorul Ucrainei la Chișinău

Simion Gociu de la Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi se plînge de presiunile exercitate asupra învățămîntului în limba minorităților în perioada guvernării Iușcenko.


Ministerul Educaţiei din R. Moldova şi cel al Învăţămîntului şi Ştiinţei din Ucraina au semnat azi un protocol de colaborare în domeniu pentru următorii 3 ani. 105 cetăţeni ai R. Moldova şi tot atîţia din statul vecin vor putea obţine burse pentru studii superioare în ţara alăturată, cu condiţia să cunoască limba de stat a ţării în care urmează să studieze. Prin urmare la aceste burse vor pretinde în primul rînd elevii ucraineni din R. Moldova şi absolvenţii şcolilor româneşti din Ucraina.

Care este situaţia acestor şcoli din Ucraina? Este mulțumită comunitatea de ucraineni din Moldova de politica statului moldovean în ce priveşte învăţămîntul în limba maternă a minorităţilor.

Oficialii de la ministerul educaţiei spun că nu au nicio plîngere de la directorii şcolilor cu predarea în limba română din Ucraina. Asta deşi de-a lungul anilor mai multe organizaţii ale moldovenilor au reclamat starea precară a învăţămîntului în limba română de pe teritoriul Ucrainei, la un moment dat acuzînd chiar autorităţile de la Kiev de deznaţionalizare. Simion Gociu de la Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi care mai mulţi ani a avut misiunea să facă rapoarte despre starea învăţămîntului naţional, spune că speră ca lucrurile să se amelioreze odată cu venirea la putere a lui Ianukovici, care, spune Simion Gociu, nu pare să fie un politician cu tentă naţionalistă, ci mai degrabă invers.

Simion Gociu: „Au existat şi probleme deosebit de serioase în perioada guvernării preşedintelui Iuşcenko. Atunci într-adevăr sau făcut presiuni colosale asupra învăţămîntului naţional din Ucraina dar sperăm că acum ceva s-a îmbunătăţi. În perioada respectivă au fost adoptate nişte hotărîri de guvern foarte drastice faţă de învăţămînt care prevedeau trecerea treptată, pe ani, la studierea obiectelor în limba ucraineană”.

Simion Gociu spune că pe timpul cît la putere s-a aflat Victor Iuşcenco mai multe şcoli naţionale au fost transformate în şcoli mixte, româno-ucrainene sau româno-ruse. Oficialii de la ministerul educaţiei din Chişinău susţin însă că acest lucru s-ar fi întîmplat în mare parte pentru că moldovenii şi-ar fi dorit ca odraslele lor să cunoască mai bine ucraineana. Preocuparea moldovenilor pentru viitorul copiilor săi nu explică însă toate cazurile de acest fel, la părerea reprezentantului societăţii culturale române.

Simion Gociu: „Vreau să vă povestesc un caz foarte curios. Noi avem o comună mare, cea mai mare comunitate rurală din regiunea Cernăuţi, Boianov, unde clasele ucrainene au apărut sub presiunea unui om de afaceri care i-a chemat pe părinţii care aveau copii de clasa întîi şi le-a spus condiţia: ori dau copiii într-o clasă ucraineană, ori sînt concediaţi de la serviciu. Desigur, oamenii, pentru a nu pierde bucăţica de pine, şi-au dat copiii în clasa ucraineană. Iată cît de benevol se rezolvă problema asta”.

Comunitatea ucraineană din Moldova însă se arată în mare parte mulţumită de politica statului moldovean faţă de minorităţi. Nicolae Oleinic, preşedintele comunităţii, spune că Moldova ar fi cea mai avansată în această privinţă în comparaţie cu celelalte foste republici sovietice.

Nicolae Oleinic: „Începînd din 1991 pînă azi noi avem programe elaborate de stat, noi avem susţinere din partea statului. Nici o ţară din fostele republici sovietice socialiste nu are un aşa program bine gîndit şi bine pregătit, care prevede studierea limbii materne de la grădiniţă, apoi în instituţiile şcolare”.

Cu toate acestea, Nicolae Oleinic consideră că şcoli cu predare în ucraineană ar fi totuşi puţine dacă e să fie raportate la numărul de localităţi populate de etnici ucraineni.

Nicolae Oleinic: „Avem în Republica Moldova peste 300 de sate populate de ucraineni şi, cu părere de rău, numai 57 de instituţii în care se predă limba ucraineană”.

Întrebat de Europa Liberă dacă există un dialog între cele două ministere de domeniu din Ucraina şi R. Moldova care să pună de acord problemele şcolilor naţionale din ambele ţări, ministrul Educaţiei de la Chişinău Leonid Bujor a evitat să dea un răspuns concret.

Leonid Bujor: „Din primele zile, de pe data de 28 septembrie, am declarat că Ministerul Educaţiei va deveni o instituţie depolitizată. Fiindcă mi-aţi adresat mie întrebarea despre situaţia şcolilor şi numărul de copii din instituţiile de învăţămînt din Ucraina, astfel de mesaje ne sînt adresate şi nouă la adresa instituţiilor noastre de învăţămînt.”

Vasile Bălan
Vasile Balan, şeful direcţiei de relaţii internaţionale din cadrul ministerului, a recunoscut însă că şcolile româneşti din Ucraina, îndeosebi cele din regiunea Odessa, ar avea totuşi probleme, cele mai importante fiind lipsa cadrelor didactice şi a manualelor. Oficialul de la minister a ţinut să precizeze că proticolul semnat azi între cele două state prevede şi organizarea de cursuri de perfecţionare pentru profesorii de limba română din Ucraina şi cei care predau ucraineana în R. Moldova.
XS
SM
MD
LG