La 1 iulie, Belgia va prelua de la Spania preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Corespondentul nostru Ahto Lobjakas spune că priorităţile belgiene vor fi îmbunătăţirea situaţiei economice a Uniunii şi o reformă diplomatică europeană, iar extinderea şi relaţiile cu vecinii estici vor trece probabil în plan secund. Relatarea de la Bruxelles este sintetizată de Mircea Ţicudean.
Pentru vecinii estici ai UE, preşedinţia belgiană a organizaţiei nu va aduce mari suprize sau mari progrese, crede corespondentul nostru la Bruxelles. În planul politicii externe europene, belgienii au spus că se vor concentra asupra înfiinţării unui fel de corp comun diplomatic european, cunoscut sub prescurtarea EEAS – adică Serviciul European de Acţiune Externă.
Săptămâna trecută, instituţiile centrale de la Bruxelles şi statele membre au ajuns la un acord de principiu, ceea ce înseamnă că noul corp diplomatic şi-ar putea intra în drepturi spre sfârşitul anului curent. Ministrul belgian de externe Steven Vanackere a spus săptămâna trecută că noua structură va mări influenţa în lume a europenilor şi că speră ca ea să fie gata de acţiune la 1 decembrie.
Corespondentul nostru la Bruxelles spune însă că Serviciul European de Acţiune Externă va acorda poate atenţie ţărilor din vecinătatea Uniunii abia la anul, când preşedinţia va fi preluată mai întâi de Ungaria şi apoi de Polonia. Varşovia, mai ales, este foarte activă în promovarea apropierii de Uniune a ţărilor din estul Europei – vecinii ei direcţi, Belarus şi Ucraina, dar şi Moldova.
În ce-i priveşte pe belgieni, ei nu au semnalat că ar căuta să extindă grupul de ţări care vor putea fi primite în viitor în Uniune. Premierul Yves Leterme a repetat ceea ce ştie toată lumea, anume că viitor european au sigur ţările din Balcanii de Vest, dar a avertizat că aderarea se va face în condiţii stricte, chiar şi pentru cea mai avansată candidată, Croaţia. Premierul belgian a spus că ţara sa va insista ca negocierile cu Croaţia să fie tratate cu seriozitate, ca important să fie conţinutul tratativelor, nu politica. Corespondentul nostru crede că belgienii pregătesc astfel un fel de „duş rece” Croaţiei, care spera să încheie negocierile de aderare anul acesta, ca să fie primită efectiv cel mai târziu în 2012.
Ahto Lobjakas relatează că ambiţiile modeste ale preşedinţiei belgiene reflectă situaţia politică din ţară. Premierul Leterme este acum doar un lider de tranziţie, după alegerile de la 13 iunie, soldate cu victoria unui partid pro-independenţă în partea flamandă a Belgiei. Nu este prima criză de acest fel în relaţiile dintre cele două comunităţi belgiene, dar ca de fiecare dată, ea consumă multă energie politică şi crează drame ce au prioritate în faţa idealurilor integrării europene.
