Linkuri accesibilitate

Autonomia locală - delegarea pe baza subsidiarității a unor puteri legislative


Gyorgy Frunda

Gyorgy Frunda

Interviu cu Gyorgy Frunda, parlamentar român din partea UDMR, președintele Subcomisiei pentru protecția drepturilor minorităților din cadrul APCE.



Europa Libera: Dle Frunda, sunteti presedintele Subcomisie pentru protectia drepturilor minoritatilor, sunteti un reprezentant al unei minoritati nationale din Romania si, pe de alta parte, unul dintre cei mai proeminenti oameni politici din Romania. Am putea trage concluzia ca in Romania problema protectieni minoritatilor e rezolvata. E sau nu asa?

Gyorgy Frunda: Nu poti vorbi in alb sau negru. Adevarul e ca dupa 1990 in Romania s-a mers pe un drum al recunoasterii minoritatilor nationale. Consiliul Europei a avut un rol decisive, aderarea Romaniei la UE si NATO, au fost stimulente care au determinat tara noastra sa adopte o serie de legi care au anulat discriminarile negative la care au fost supusi membrii minoritatilor nationale. Ne aflam printre tarile care sunt, cred eu, peste media recunoasterii drepturilor minoritatilor dar sunt domenii in care nu s-a facut atat cat trebuia sa se faca. Ma gandesc in special la dreptul de a-ti folosi limba materna in instantele judecatoresti, la dreptul de a avea o universitate de stat proprie - este vorba de universitatea Bolya de la Cluj care face parte din patrimonial cultural al comunitatii maghiare din Romania. Dar pe langa Conventia cadru pentru minoritati a Consiliului Europei, pe care Romania a ratificat-o, instrumente principale pentru recunoasterea drepturilor minoritatilor nationale mai sunt si Carta europeana a limbilor regionale si minoritare (ratificata de Romania) si Carta europeana a autonomiei locale, care este de asemenea ratificata de Romania, dar sunt probleme cu punerea ei in aplicare E ca o sperietoare, cand vorbesti de autonomie oamenii se sperie si cred ca se vrea ruperea unei parti din teritoriul Romaniei. Este o greseala. Autonomia este un instrument care functioneaza foarte bine in Europa occidentala, are traditii adanci si in Romania, mai ales in Transilvania. Uitati, toate tarile federale lucreaza pe baza autonomiei teritoriale, tari nationale lucreaza la fel. Ca exemple v-as da Spania, Italia, Ungaria, Serbia etc. Autonomia teritoriala inseamna ca pe baza principiului subsidiaritatii se deleaga o parte din puterile parlamentare organelor alese la nivel local. Nu este pe criterii entice dar este un instrument care a dus ca oamenii, acolo unde se aplica principiul autonomiei teritoriale, sa traiasca mai bine decat in tarile centralizate.

Europa Liberă: Poate ca aici este problema ca in Romania notiunea de minoritate se intrepatrunde cu cea de autonomie si creeaza un soi de teama, atinge niste sensibilitati.

Gyorgy Frunda: Noi incercam de mult sa explicam acest lucru. Si la nivelul guvernului cand suntem parteneri de guvernare si la nivelul parlamentului si in presa. Cred ca romanii vor la fel de mult ca si ungurii descentralizare, autonomie locala. Romania e o tara mare. Alta e situatia invatamantului in Dobrogea, de pilda, fata de cea din Suceava (ca sa vorbesc de doua regiuni romanesti). In Dobrogea sunt multi care vor sa devina marinari, in Suceava poate padurari sau mineri. Este specificul local.

Europa Liberă: Pentru ca ati adus aminte de acest teren unde se intrepatrund de fapt notiunea protectiei minoritatilor cu cea a autoritatilor locale, as merge mai departe si v-as aminti de raportul care s-a dezbatut recent la Consiliul Europei, legat de minoritatea roma. Am participat si la o conferinta de presa inainte de prezentarea aceastui raport si din punctul meu de vedere de roman care traieste intr-o tara unde convietuiesc 20 de milioane de romani si 2 milioane de romi, raportul priveste doar o parte a problemei. Incearca sa gaseasca o solutie situatiei romilor care nu au un loc de munca, nu au o locuinta si asa mai departe, dar nu se refera si la ceilalti romi, care sunt bogati, care conduc ultimul model de Mercedes.

Gyorgy Frunda: Eu sunt foarte mandru de faptul ca Comisia Juridica a Consiliului Europei a tinut sedinta in care s-a discutat problema acestui raport privind romii la Targu Mures. Au participat atunci reprezentantii romilor din vreo 15 asociatii si fundatii din Romania, iar ceilalti din strainatate au venit aici, la Strasbourg. As vrea sa clarific insa faptul ca nu vorbim despre protectia minoritatilor nationale sau, in speta, a romilor ci de reglementarea sferei de drepturi a acestora chiar atunci cand se impune si o discriminare pozitiva. In al doilea rand nu discutam despre cazuri individuale sau iesite din comun ci incarcam sa infiintam niste instrumente care sa rezolve problemele generale ale acestei comunitati. Sigur, in Romania exista (si nu e pe gustul meu) aceste cladiri cu turnulete, coroane de imparat cu autotitulaturi care nu fac nimic, dar problema e cum rezolvam probemele acestora. Eu cred ca toti europenii avem o responsabilitate fata de romi pentru ca secole de-a randul au fost marginalizati. Nu li s-a permis sa mearga la scoli, nu au avut asistenta medicala, nu au avut reprezentanti in administratia locala. Din cei 2 milioane de romi din Romania, doar 550 000 se declara ca apartinand acestei etnii iar multi nu o fac fie de frica, fie pentru ca nu au constiinta identitatii nationale ceea ce pentru noi care nu suntem romi este rau. Ar fi mult mai bine ca romii sa fie intr-o organizatie puternica, asa cum sunt ungurii, de pilda: sa aiba liderii lor, sa participe in parlament, in consiliile judetene, sa aiba o intelectualitate care sa ii conduca. Dialogul ar fi mai facil si rezolvarea problemelor mai usoara. Dar noi vedem ca in general romii nu merg la scoala, iar dintre cei care merg la scoala multi se opresc chiar inainte de liceu si foarte putini ajung la facultate. Romania este aici un exemplu pozitiv. La Facultatea de drept sau la Academia de politie exista locuri speciale pentru romi. Ar trebui si la medicina si profesori romi ar trebui sa avem. Este nevoie ca in acelasi timp sa ii integram pe romi din punct de vedere social si pe de alta parte sa le respectam cultura si identitatea lor nationala. Ceea ce e vizibil: ii vedem cersind iar atunci cand un rom ucide apare pe toate canalele de televiziune. Insa aceste fapte anti-sociale sunt comise si de alte nationalitati. Problema lor vine din felul cum se raporteaza ei la comunitatile in care traiesc. In raportul de care vorbiti se vorbeste despre educatie, despre a influenta unele decizii ale romilor cum ar fi casatoria dintre copii (sa nu fie fapta penala pentru ca nu rezolvam nimic, dar sa ii influentezi moral ca sa se casatoreasca cel putin dupa 16 ani) problema discriminarii pozitive etc. In justitie, cati judecatori romi cunoasteti? Probabil nici unu. Si asta este o tragedie. Uitati-va in localitatile din jurul localitatii Targu Mures unde au avut loc conflicte intre romi si politia locala: de cand exista politist de etnie roma care merge si vorbeste pe limba lor cu ei, a prevenit multe evenimente nedorite. Vedeti? Aceasta este esenta lucrurilor: sa incerci o solutie de preventie, o solutie de dialog, de integrare in societate.

Europa Liberă: Pana la urma mingea este in terenul autoritatilor?

Gyorgy Frunda: Amandurora. Din pacate jucam cu doua mingi acuma. Institutiile statului joaca cu propria minge si romi joaca cu mingea lor. Foarte rar se schimba mingea sau se joaca cu o singura minge.
XS
SM
MD
LG