Linkuri accesibilitate

G-20 confruntat cu relansarea economică în condițiile unor imense deficite bugetare


Președintele american Barack Obama
Președintele american Barack Obama

Compromisul de la Toronto: investiții de stat pe termen scurt și echilibrarea bugetelor pe termen mediu

Summitul principalelor 20 de economii dezvoltate sau emergente din lume, organizat în Canada, avea un ţel ambiţios: să găsească o reţetă pentru ieşirea din recesiune şi să impună noi reguli pentru tranzacţiile financiare, pentru a preveni o nouă criză majoră a băncilor.

Numai că la orizont nu mai stă nici un faliment, încet economiile lumii se redresează, impactul crizei din 2009 nu a fost atât de dramatic pe cât era de aşteptat sau temut. Proporţional a scăzut şi interesul ţărilor din G 20 pentru un compromis real – așa că au căzut de acord ca fiecare ţară să acţioneze cum crede, pentru a îndeplini totuşi două ţinte.

Cele două ţinte sunt :încurajarea creşterii economice si reducerea la jumătate a deficitelor bugetare, în cazul economiilor dezvoltate, până în 2013.
Numai că sunt ţinte diametral opuse, un paradox care reflectă şi poziţiile diametral opuse ale principalilor actori.

Preşedintele Statelor Unite a venit la summitul de la Toronto hotărât să avertizeze că măsuri prea severe de austeritate ar putea înăbuşi primele semne ale redresării economiei mondiale, ar putea arunca lumea din nou în recesiune. „Redresarea este încă fragilă”, a fost mesajul preşedintelui american.

Ţările Uniunii Europene, în primul rând Germania, insistă că deficitele bugetare mari pe care le-au acumulat mai ales în ultimii 2 ani, stimulând „artificial” economiile, sunt acum un obstacol în calea redresării. La care se adaugă datoriile imense care pun sub semnul întrebării credibilitatea monedei unice.

Compromisul la care s-a ajuns până la urmă, a fost interpretat astfel de preşedintele Obama: pe termen scurt, guvernele vor continua să investească în refacerea economiilor, pe termen mediu se vor ocupa să re-echilibreze bugetele naţionale. Dar fiecare ţară îşi va decide priorităţile, ritmul şi amploarea măsurilor pe care le va lua, a continuat Obama, dând ca exemplu Grecia care nu are acum de ales decât să-şi reducă drastic cheltuielile bugetare.

Interesantă a fost poziţia Fondului Monetar International, principalul „pompier” al crizei europene. De luni de zile, FMI acordă credite în valoare de miliarde de euro pentru a susţine economiile central si est europene, Grecia si eventual acum Spania. În schimb, este normal, cere anumit măsuri de austeritatea bugetară.

Cu toate acestea la Toronto, directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn a avertizat că „simplificarea problemei” este periculoasă: important este ca fiecare ţară să-şi găsească propriul echilibru, între stimularea creşterii economice si reducerea deficitelor, nu să încerce, cu orice preţ, să atingă nişte cifre sau procente.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG