Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a vizitat ieri „Silicon Valley”, o regiune din California în care sunt concentrate cele mai cunoscute firme americane de înaltă tehnologie, comunicaţii şi informatică, de la Cisco la Google. Medvedev a spus încă de la sosire că vrea „copieze” modelul californian pentru un nou centru care se ridică în apropiere de Moscova. O relatare despre Skolkovo a lui Vitali Kamyshev, de la Radio Svoboda, este sintetizată de Mircea Ţicudean.
Aflat la 20 de kilometri de capitala rusă, Skolkovo este deocamdată un sătuc adormit, cufundat în păduri de pini în care moscoviţii îşi petrece sfârşitul de săptămână, la dacha. Atmosfera ar putea însă să se schimbe, scrie Vitali Kamyshev, odată ce guvernul va începe să pompeze bani în ambiţiosul proiect de a crea la Skolkovo un „parc ştiinţific”.
Numai pentru anul acesta, sunt prevăzute în bugetul de stat cheltuieli de jumătate de miliard de dolari, iar ministerul rus al finanţelor spune că aceasta este „o sumă preliminară”. Deja se construieşte un campus universitar pentru o viitoare şcoală economică superioară, iar casele luxoase pentru profesori încep să prindă şi ele contur.
Ieri, în California, preşedintele rus Medvedev a spus: „Noi, în Rusia, avem bani, în unele cazuri avem foarte mulţi bani, dar nu avem Silicon Valley”.
Skolkovo vrea să fie replica rusească la Silicon Valley, dar unii oficiali ruşi, mult mai sceptici decât preşedintele Medvedev, spun că ideea este sortită eşecului din start.
Vladimir Babkin, expert al unei comisii pentru ştiinţă şi tehnologie din Duma de Stat, spune că Silicon Valley a fost creată pe baza puternicelor universităţi americane, iar proiectul a crescut de jos în sus, nu a fost dictat de la vârful puterii, aşa cum încearcă acum să facă Medvedev.
Skolkovo are însă promotori de vază, printre care se numără eminenţa cenuşie de la Kremlin, Vladislav Surkov, şi miliardarul rus Victor Vekselberg, care administrează fondul creat pentru ridicarea parcului ştiinţific.
Suporterii proiectului spun că pentru Rusia este absolut necesar să-şi diversifice economia, bazată prea mult în prezent – spun ei – pe exportul de materii prime. Robert Shlegel, deputat în partidul „Rusia Unită”, fidel premierului Putin, spune că ţara sa are potenţial inovator, dar nu ştie cum să-l folosească. Ruşii nu găsesc companii cărora să le vândă ideile – continuă Shlegel - şi nu ştiu cum să comunice pe acest plan cu lumea internaţională a afacerilor. Shlegel şi alţi partizani ai proiectului spun că Skolkovo şi alte asemenea proiecte vor opri şi hemoragia de inteligenţă a Rusiei, adică exodul specialiştilor de valoare spre Occident.
Adversarii proiectului atrag atenţia că Skolkovo nu este primul de acest fel, şi că celelalte, de lângă Moscova şi din Siberia, n-au dat nici un fel de rezultate. Criticii mai spun că Rusia va deveni, poate, o ţară a înaltei tehnologii numai dacă guvernul încetează să mai controleze economia şi lasă oamenii de afaceri să exploateze cum ştiu ei mai bine potenţialul inovator al ruşilor.
La Skolkovo, în epicentrul schimbării, grijile sunt mai terestre. Ridicarea parcului ştiinţific ar putea face necesară mutarea unui centru agricol de stat, ai cărui angajaţi nu sunt deloc încântaţi de idee. Iar locuitorii de rând au deocamdată păreri contradictorii.
Unii spun că parcul ştiinţific va atrage investiţii şi oameni noi, inclusiv specialişti ruşi tineri care deocamdată pleacă-n Occident. Un alt localnic, mai sceptic, se teme că frumosul proiect al Kremlinului va avea soarta tuturor iniţiativelor frumoase din Rusia, care sunt de obicei ucise de birocraţie.
În ce-l priveşte pe preşedintele Medvedev, el a obţinut însă deja o victorie în proiectul Skolkovo, la zeci de mii de kilometri depărtare. Ieri, în California, primindu-l în vizită pe liderul rus, concernul american Cisco, un gigant al telecomunicaţiilor şi informaticii, a anunţat că va investi în Skolkovo şi în alte proiecte ruseşti un miliard de dolari.
