Linkuri accesibilitate

Nicolae Manolescu: „S-a format prima clasă de capitalişti, care nu este foarte cinstită, nu se gândeşte la binele public, este formată în majoritate din foşti nomenclaturişti şi securişti”.


24 iunie 2000

Firul Ariadnei – din labirintul tranziţiei.
O emisiune de Radu Călin Cristea.
Invitat: Nicolae Manolescu.

„Ultimii 10 ani nu au fost o şansă pierdută”.

Profesor universitar, unul din cei mai importanţi critici literari, fost lider al Partidulu Alianţei Civice si candidat la președinţie, membru al partidului naţional-liberal Nicolae Manolescu este de părere că „ultimii 10 ani nu au fost o şansă pierdută”.

„Evident o bună parte din speranţele din 1989-90 nu mai există, nu mai există multe iluzii de atunci dar ...aici nu atât realitatea este de vină cât noi cei care ni le făcuserăm”.

„România din 2000 nu mai este Românai bâjbâitoare din 1990-91-92”. „Din neferice drumul tranziţiei de la comunism la capitalism nu şi-a găsit nici un Karl Marx pe dos, care să ne spună cam care ar fi etapele, cam ce ar trebuie realizat şi de cânt devine procesul ireversibil. Eu cred că masa critică pentru ca procesul să fie ireversibil s-a realizat şi în România şi în toate ţările foste comuniste”.

S-a format prima clasă de capitalişti, continuă Manolescu, care nu este foarte cinstită, nu se gândeşte la binele public, este formată în majoritate din foşti nomenclaturişti şi securişti dar care are interesul ca procesul tranziţie să fie ireversibil.

„Testul foştilor disidenţi, mai mult sau mai puţini vizibili este în democraţie”. Cei mai mulţi se regăsesc acum în tabăra „reformistă” , spre deosebire de mulţi dintre cei care au colaborat cu fostul regim comunist şi care au ales partidele de naţionaliste sau de extremă stînga. „Există însă o mare diferenţă între cele două categorii: pe cât de energici, de angajaţi, sunt foştii colaboraţionişti, pe atât de sfâşiaţi în partide adverse, de orgolioşi inutili s-au dovedit foştii disidenţi şi rezistenţi”.

Cât priveşte cauzele dispariţiei Partidul Alianței Civice, Nicolae Manolescu distinge cel puţin 3 motive: PAC a apărut probabil prea devreme, nu putea avea o bază de masă mai mare decât a fost, deci insuficientă pentru supravieţuirea partidului; partidul nu a atras fonduri, era sufocat financiar; există şi o cauză de natură personală, partidul ar fi avut nevoie de o conducere cu o experienţă politică mai mare.
XS
SM
MD
LG