Linkuri accesibilitate

Gazprom își pune în aplicare amenințarea în rate


O conductă de gaze naturale la periferia Minskului

O conductă de gaze naturale la periferia Minskului

Contenciosul dintre Minsk și Gazprom poartă toate caracteristicile „războiului gazelor” dus de Rusia împotriva Ucrainei conduse de Victor Iuscenco


Rusia continuă să reducă livrările de gaze către Belarus: a început luni, cu o reducere de 15 la sută a volumului de gaze livrate zilnic, azi reducerea s-a ridicat la 30 la sută. Rusia susţine că Belarusul datorează peste 190 de milioane de dolari – bani pe care Minskul nu-i are pentru că aşteaptă Rusia să-i plătească taxele pentru tranzitul gazului spre Europa. Argumente familiare din timpul crizei gazului cu Ucraina.

Dmitry Medvedev și Aleksei Miller s-au întîlnit la Gorki la 21 iunie
Dacă datoria Belarusului este estimată la puţin peste 190 de milioane de dolari, Minsk-ul cere Rusiei 210 milioane de dolari, pentru tranzitul gazului spre Europa. Pentru moment, Gazprom se simte în poziţia de a dicta regulile jocului. Preşedintele Gazprom, Alexei Miller anunţa azi dimineaţă că Minsk-ul nu face nici un gest să-şi acopere datoria aşa că se reduce cu 30 la sută volumul de gaz livrat.

Ceea ce este parţial adevărat: autorităţile de la Minsk s-au oferit să plătească cu produse industriale de care însă Rusia pare să nu aibă nevoie. Preşedinele rus Medvedev a insistat că plăţile trebuie făcute în valută, cum precizează contractul.

În aceste condiţii, a replicat vice premierul belarus Vladimir Semashko, Minsk-ul va fi obligat să se împrumute în occident. În două săptămâni, a continuat Semashkov, datoria va fi acoperită.

Ce se întâmplă cu banii datoraţi de Gazprom pentru tranzit ? Purtătorul de cuvânt al concernului a confirmat datoria dar nu s-a pronunţat asupra sumei. Dar susţine că datoria nu poate fi achitată din motive administrative. Se pare însă că Moscova contestă şi suma cerută de Belarus.

Vicepremierul Igor Sechin, însărcinat cu sectorul energetic, a declarat că Gazprom este unul din cei mai serioşi furnizori de energie dar nu se poate lăsa şantajat de ţările de tranzit.

Aceleași argumente s-au folosit şi în disputa cu Ucraina şi acum este rândul Belarului să recurgă la ameninţarea Kievului: dacă nu primeşte gaze suficiente va lua din gazele destinate clienţilor occidentali.

Pentru moment, disputa ruso-belarusă nu nelinişteste Uniunea europeană. Între altele pentru că Moscova a asigurat că există gaz suplimentar suficient în gazoductul spre Ucraina care poate fi redirecţionat.

Directorul centrului belarus de analiză Strategia, Leonid Zaika vede însă un motiv politic în spatele acestei dispute: şi anume că Moscova este exasperată de preşedintele Lukashenka. Dacă într-adevăr Rusia vrea să-i submineze poziţia, cum a făcut-o cu preşedintele ucrainean Iuşcenco, atunci se pune întreabrea: de ce a declanşat războiul gazelor vara şi nu în plină iarnă, cum a făcut-o de două ori cu Ucraina ?
XS
SM
MD
LG