Linkuri accesibilitate

Disputa între Rusia și Belarus pe tema datoriilor față de Gazprom


Stația de compresiune a gazelor „Nesvizhskaya", din regiunea Minsk

Stația de compresiune a gazelor „Nesvizhskaya", din regiunea Minsk

Dmitri Medvedev: „Gazpromul nu poate accepta bunuri. Nici prăjiturile, nici untul, brânza sau clătitele nu sunt bune”


Rusia a redus luni cu 15 la sută livrările de gaze către Republica Belarus din cauza unei datorii neachitate şi avertizează că reducerea va continua. Minskul a răspuns că va plăti datoria, dacă Moscova, la rândul ei, îi va achita taxele de tranzit. Alexandru Eftode relatează:

Concernul rus Gazprom amenință să micşoreze treptat, zilnic, livrările către Republica Belarus până la 85 la sută, cerînd plata unei datorii de 192 de milioane de dolari. O delegaţie a guvernului belarus a început luni negocieri cu autorităţile ruse, dar fără rezultate deocamdată.

Şeful Gazpromului, Aleksei Miller anunţase luni măsurile luate de concernul rus la o întâlnire cu preşedintele Dmitri Medvedev transmisă de posturile de televiziune. El a spus că termenul de cinci zile acordat Republicii Belarus pentru achitarea datoriei a expirat aşa încât, de luni la ora zece, a început reducerea zilnică a livrărilor cu 15 la sută.

Minskul a propus să restituie datoria în natură, cu produse industriale – ofertă respinsă, însă, de liderul rus.
Dmitri Medvedev a spus că belaruşii trebuie să plătească bani gheaţă, aşa cum prevede contractul. „Orice altă formă de plată contravine legilor ruseşti iar Gazpromul nu poate accepta bunuri. Nici prăjiturile, nici untul, brânza sau clătitele nu sunt bune”, a spus Medvedev.

Premierul rus, Vladimir Putin a adoptat o poziţie mai blândă. El a spus la o şedinţă a guvernului că reducerea livrărilor cu 85 la sută ar fi justificată, dar nu mai mult de atât, avînd în vedere „relaţiile speciale cu consumatorii belaruşi”.

Gazpromul spune că datoria de 192 de milioane de dolari s-a acumulat din cauză că Minskul plăteşte de la începutul anului 150 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze primite, în loc de preţul din contract de aproape 170 de dolari în primul trimestru şi aproape 185 de dolari în trimestrul al doilea.

În replică, Minskul s-a plâns că Rusia scumpeşte gazele pentru consumatorii belaruşi, în timp ce pentru alte ţări, ca Ucraina sau Ungaria, le-ar ieftini. În afară de aceasta, Moscova ar datora belaruşilor 217 milioane de dolari ca taxe de tranzit pentru livrările către ţările central şi vest europene. Prim-vicepremierul Uladzimir Semashko a declarat că ţara sa îşi va plăti probabil datoria în două săptămâni, dacă ruşii plătesc la rândul lor pentru tranzit.

Relaţiile Moscova-Minsk sunt tensionate de câteva luni. Rusia şi Kazahstanul au căzut de acord să demareze singure proiectul uniunii vamale, care urma iniţial să includă şi Republica Belarus. Minskul, pe de altă parte, a iritat Moscova oferindu-i adăpost fostului preşedinte kirghiz înlăturat de la putere, Kurmanbek Bakiev.

Republica Belarus este o importantă ţară de tranzit. Aproximativ 20 la sută din exporturile ruseşti de gaze trec prin conductele belaruse. Conducerea Gazpromului a încercat să calmeze îngrijorările europene, spunînd că disputa cu vecinul comun nu va afecta livrările către consumatorii europeni, ele urmînd a fi redirecţionate prin Ucraina în caz de nevoie.

O dispută asemănătoare între Rusia şi Ucraina anul trecut a dus, pe timp de iarnă, la întreruperea livrărilor către europeni vreme de două săptămâni. Acum, Rusia are la Kiev o conducere binevoitoare pe care poate miza în caz că cearta cu Republica Belarus continuă.
XS
SM
MD
LG