Linkuri accesibilitate

Corneliu Ciurea: „Cred că sinceritatea şi onoarea sunt elemente importante pentru politicienii noştri dar arareori găsim aşa ceva.”


Bărbat de stat carismatic, asigurat material şi ideologic, caut partid singuratic, fără doctrină concretă şi cu audienţă redusă la electorat pe care să-l fac fericit până la adânci legislaturi … Ar putea fi anunţul la mica publicitate al unor politicieni prin care au reuşit să-şi adopte anumite formaţiuni politice aflate în suferinţă din cauza lipsei de popularitate.
Un nou mariaj politic dintre un politician cu proiecte ambiţioase şi un partid cu venituri foarte modeste din punctul de vedere al voturilor s-a produs în ajun. Se poate vorbi deja de un fel de fenomen în acest sens. De ce sunt preluate partidele minore pentru a fi folosite ca vehicul în mişcare spre putere ? Este una dintre temele pe care le-am discutat în ajun cu analistul politic Corneliu Ciurea, expert la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”
.

Europa Liberă: Sunt deja câteva exemple, dle Ciurea, când partide cu audienţă redusă ca să nu utilizăm termenul ofensator de marginale sunt adoptate de diferite personalităţi politice. Vechii lideri ai acestor partide cedează formal-regulamentar poziţia în faţa noilor veniţi din afară, care pormit de obicei să remorcheze formaţiunea până în Parlament sau spre alte performanţe electorale. În general, de ce credeţi că personalităţi ca Vladimir Ţurcan, Veaceslav Untilă sau Valeriu Pasat, ca să nu ne amintim de dl Marian Lupu care este un caz mai specific, îşi iau formaţiuni gata făcute în loc să-şi creeze propriile partide? Nu mai există fantezie politică sau construcţia de partid crează mai multe dificultăţi?

Corneliu Ciurea: „La suprafaţă răspunsul pare a fi foarte simplu şi este unul tehnic – este destul de dificil să creezi în ajun de alegeri un partid politic având în vedere că ai nevoie de mai multe semnături, de un numără destul de mare chiar de semnături, trebuie să ai o repartizare relativ proporţională în teritoriu şi întotdeauna efortul de înregistrare a unui partid este destul de mare. Există şi riscul neînregistrării. Ministerul Justiţiei, indiferent de guvernare, poate întotdeauna să-ţi blocheze listele găsind anumite nereguli, pentru că nereguli întotdeauna poţi găsi. Tehnic vorbind, în ajun de alegeri să te aventurezi să creezi un partid nou ar însemna un act de sinucidere. Adversarii tăi politici te pot bloca oricând. De aceea se merge pe formule mai facile, în lista pe care aţi enunţat-o poate fi inclus şi dl Tarlev, dar cu rezervele de rigoare pentru că s-a chinuit mult acest politician în acest proces. Imaginaţia politcă joacă un anumit rol dar nu putem spune că dl Pasat, de exemplu, nu a dat dovadă de imaginaţie politică. A ales o formulă care ne-a lăsat pe toţi stupefiaţi pentru că nimeni nu s-a gândit până la el că formula religiosă ar putea să devină un atu electoral.”

Europa Liberă: Dar în ce măsură acest fenomen s-ar putea explica prin dorinţa de a concura cu alte partide pe baza carismei liderului?


Corneliu Ciurea: „Da, o carismă, de altfel, inexistentă pentru că printre liderii enumeraţi mai sus nu putem găsi persoane foarte carismatice. Până la urmă e vorba de argumentul comodităţii. Este mai simplu să preiei un partid decât să cumperi un partid. De altfel şi dl Muşuc face parte din aceeaşi operă preluând partidul de la Nantoi. În asemenea situaţii apar şi discuţii despre fenomenul corupţiei politice pentru că de multe ori presupunem că preluarea unui partid nu se face în baza ideilor şi unei conjuncturi favorabile şi a unei coincidenţe de interese, ci graţie unor interese pecuniare, care se produc undeva pe sub masă. Acest argument există şi putem presupune că de multe ori noii lideri politici îi măsluiesc pe cei vechi pentru a prelua partidul politic.”

Europa Liberă: Vom reveni la mustoasa temă a corupţiei politice. De fapt, din punctul dvs de vedere, partidele din Republica Moldova cum preferă să concureze pe bază de ideologie şi programe politice, pe bază de principiu clientelar, pe altceva?

Corneliu Ciurea
: „Principiul clientelar a existat întotdeauna şi partidele din spaţiul nostru au dat dovadă de un grad mai mare sau mai mic de clientelism politic. Chiar legile care se adoptă - de multe ori poţi vedea că partidele politice îşi asigură o anumită porţie din buget pentru clienţii lor politici. Ideile cresc mai greu drumul în această lume postmodernistă în care ideile sunt mai curând instrumente de a câştiga puterea decât scopuri în sine. Partidele politice construiesc programe electorale, construiesc mesaje electorale pe baza ideilor doar pentru a ajunge la alegător sau cum se spune pentru a ajunge la ciolanul puterii, ulterior pentru a profita cât mai mult de el. Aici, iarăşi, nu ar fi o mare problemă în situaţia în care s-ar produce o alternanţă la guvernare cu regularitate şi toate partidele ar fi avut şanse relativ egale să beneficieze de această putere la anumite intervale de timp. În acest caz societatea ar fi putut spune că are acces la putere şi poate să-şi satisfacă anumite obiective.”

Europa Liberă: Ce rol au banii în consolidarea partidului? Este unul covârşitor?

Corneliu Ciurea: „Nu este unul covârşitor dar sunt extrem de importanţi banii.”

Europa Liberă: Care sunt sursele oficiale şi informale, ilegale poate de finanţare a unui partid?

Corneliu Ciurea: „Sursele verificabile de finanţate ale unui partid pot fi văzute mai ales în campaniile electorale atunci când se plăteşte pentru publicitatea electorală. Aceşti bani sunt mai mult sau mai puţin vizibili şi aceşti bani sunt obţinuţi mai mult sau mai puţin legal. De obicei procedura este că liderii politici, membrii unor partide cotizează cu anumite sume. Bineînţeles că şi aici apare posibilitatea înşelăciunii întrucât un singur lider de partid poate să partajeze aceste sume şi să prezinte lucrurile aşa de parcă ele ar veni din partea altor membri ai partidelor, dar cel puţin aceşti bani sunt verificabili. Nu sunt verificabili banii care se dau prin salarii, la tipografii de multe ori, mai ales atunci când nu este indicat tirajul. Atunci când calculăm şi de multe ori ne-am ocupat de acest lucru la IDIS-Viitorul, am încercat să calculăm sumele exacte care sunt cheltuite de către partidele politice şi am constatat că putem urmări doar anumite sume, ştiind prea bine că celelalte sume sunt invizibile şi originea lor nu poate fi stabilită cu precizie, de aceea ne întrebăm de foarte multe ori cine stă în spatele unor partide politice parlamentare. Rostim şi numele acestor businessmani care, ca şi în alte state, finanţează partidele politice şi le oferă suport.”

Europa Liberă: Un om de afaceri care contribuie la dezvoltarea unui partid ce aşteptări realiste poate avea? E ca şi cum şi-ar cumpăra un post sau lucrurile sunt mai nuanţate?

Corneliu Ciurea
: „Cred că lucrurile sunt mai nuanţate. Iarăşi, a critica un om de afaceri că investeşte în anumit partid politic pentru a-şi favoriza propriile afaceri nu mi se pare corect. Este absolut firesc ca să încerci să utilizezi oarecum instrumentul politic pentru o promovare în domeniul economic.”

Europa Liberă: Întrebarea este dacă e şi legal?


Corneliu Ciurea: „Este mai mult sau mai puţin legal. În momentul în care îţi declari sumele, bineînţeles că este legal. În cazul în care nu se declară şi de multe ori aceste sume nu sunt declarate, probabil că nu este legal. Putem să ne întrebăm în ce măsură această legalitate caracterizează alte state democratice? În ceea ce priveşte banii, întotdeauna va exista o zonă mare întuneric în care aceşti oameni de afaceri vor crea complicităţi ascunse cu politicienii. Singura modalitate a noastră de a verifica cumva şi de a afla adevărul este de a fi foarte atenţi şi de a vorbi, de multe ori speculativ, despre aceste complicităţi fără a avea dovada lor, întrucât dovezile lipsesc.”

Europa Liberă: Partidele care prin difiniţie ar trebui să fie principalii purtători ai valorilor democratice. Cum sunt percepute, judecate de populaţie? Vedeţi vreo schimbare în bine în acest sens?

Corneliu Ciurea
: „Depinde de aşteptări. Sondajele arată că partidele nu sunt văzute cu ochi buni. Problema este dacă putem spera să avem alt gen de partide şi aici mă îndoiesc. Probabil va trebui pentru o perioadă foarte lungă de timp să ne mulţumim cu aceste partide destul de venale, destul de hrăpăreţe, destul de egoiste, pentru că nu prea există sorţi de izbândă pentru partidele idealiste.”

Europa Liberă: Vaclav Havel, unii dintre cei mai romantici politicieni dintotdeauna spunea odată că nu doar persoanele fără inimă, cinice, arogante, trufaşe şi bătăuşe au succes în politică, deşi tocmai asemenea persoane atrase în mod natural de politică. Până la urmă însă, spunea el, politeţea şi bunele maniere cântăresc mai mult. Credeţi că este valabil şi pentru contextul moldovenesc?

Corneliu Ciurea: „Da, cred că este valabil dar cu o singură remarcă, aceşti oameni idealişti, visători, încrezători în nişte idealuri nobile câştigă arareori în Republica Moldova şi încă nu avem dovada că ei nu pot fi contaminaţi de acest virus al mercantilismului. Cred că aş putea înşirui nişte nume de politicieni în Republica Moldova care au pornit cu idealuri frumoase, mulţi dintre ei au rămas cu aceste idealuri dar se află acum în afara politicului. Cred că sinceritatea şi onoarea sunt elemente importante pentru politicienii noştri dar arareori găsim aşa ceva, dar încă mai găsim şi chiar uneori aceste calităţi au sorţi de izbândă chiar dacă temporar.”

Europa Liberă: Se tot vorbeşte despre aşa numite corupere politică. Ne-aţi putea da un exemplu sau măcar o explicaţie a acestui fenomen?


Corneliu Ciurea: „Ca şi multe alte fapte reprobabile ele sunt atât de încetăţenite în ţara noastră încât uneori ţi se pare jenant să le invoci şi chiar să critici. Cred că cazurile de preluare a partidelor politice sunt de cele mai multe ori cazuri de corupţie politică. Cred că banii cheltuiţi în campaniile electorale peste limita legală sunt cazuri de corupţie politică dar suntem incapabili în a demonstra aceste ilegalităţi întrucât statul nu are instrumentele necesare. Mai mult decât atât, există o complicitate între stat şi politicieni în mod firesc. Relaţia de multe ori obscură dintre magnaţi, oligarhi şi politicieni reprezintă cazuri de corupţie politică dar, iarăşi, nu putem decât intui aceste situaţii fără a le putea demonstra. Apariţia mijloacelor de informare în masă spontană şi, de obicei, în ajun de alegeri reprezintă cazuri de corupţie politică, dar care pentru a le proba nu dispunem de mijloace suficiente.”

Europa Liberă: Dle Ciurea, vă mulţumim foarte mult pentru acest interviu.
XS
SM
MD
LG