La sfârşitul săptămânii trecute, Parlamentul a operat modificări importante în Codul Electoral. În consecinţă, referendumurile sau, cel puţin, cel programat pentru septembrie, va putea fi validat cu doar o treime participare din electorat, partidele vor trebui să treacă un prag electoral de 4 % ca să ajungă în Parlament, și nu de 5% şi aşa mai departe… Deputaţii Alianţei au adoptat la limită de cvorum amendamentele, inclusiv din motiv că cei câţiva deputaţi independenţi din aşa-numitul „grup Ţurcan” au refuzat să le accepte. Discutăm în această dimineaţă cu domnul deputat Vladimir Ţurcan, preşedintele Partidului „Moldova Unită”. Deputaţii coaliţiei – aşa cum spuneam – au votat punctual, comuniştii şi-au boicotat ca de obicei dreptul la opinie şi vot în Parlament, iar grupul de deputaţi independenţi supranumit şi „grupul Ţurcan” s-au opus noilor reglementări. De ce?
Europa Liberă: Domnule Ţurcan, se pare că nu aţi avut niciun pic de milă faţă de domnul deputat Ion Hadârcă care – deşi în suferinţă din cauza unui picior fracturat – a trebui să vină la şedinţă pentru a asigura adoptarea amendamentelor la Codul Electoral… De fapt, ce-a fost inacceptabil pentru Dvs. şi colegi în aceste amendamente, de vreme ce aţi refuzat să le votaţi?
Vladimir Ţurcan: „Am o stimă deosebită faţă de dl Hadârcă şi respectul ce îl port pentru această personalitate marcantă nu are nimic în comun cu faptul că noi nu am participat la votarea acestor amendamente. În ceea ce priveşte obiecţiile noastre care nu au fost acceptate - prima pretenţie s-a referit la validarea referendumului în condiţiile când numai 1/3 din cei incluşi pe listele electorale vor fi prezenţi şi adoptarea deciziei respective cu votul a jumătate dintre cei care vor participa, adică a şasea parte a celor care vor fi incluşi în listă - evident că prezintă o încălcare a normelor constituţionale, şi anume în ceea ce priveşte securitatea problemelor ce ţin de modificarea prevederilor constituţionale.
În cazul dat vorbim nu despre un referendum simplu, fie consultativ sau prin care va fi adoptată o lege organică, noi vorbim despre modificarea Constituţiei. Deci pentru a modifica Constituţia în cadrul Parlamentului este necesar votul a 2/3 dintre deputaţii aleşi. Conform Constituţiei 2/3 din deputaţi acoperă , din punct de vedere al reprezentării, un milion şi o sută de mii de alegători. Conform noilor modificări presupunem că referendumul poate fi valabil cu prezenţa a celor o treime dintre cei incluşi în liste, adică a 750 pâna la 800 de mii de alegători.”
Europa Liberă: Oricum, domnule Ţurcan, amendamentele sunt adoptate. Amatorii de referendumuri – după cum spunea unul dintre politicieni - abia aşteaptă să intre în joc… Cum credeţi că vor putea fi descurajaţi de acum înainte să chinuiască electoratul cu propunerea a fel de fel de plebiscite?
Vladimir Ţurcan: „Cu aşa o barieră de validare eu nu exclud că orice forţă politică poate să încerce după bunul plac să modifice şi Constituţia şi orice lege organică prin referendum, deoarece Codul Electoral permite aşa ceva. Analizând această situiaţia am anunţat că nu vom vota modificarea Codului Electoral din cauza acestor amendamente şi vom sesiza Curtea Constituţională.”
Europa Liberă: Dar poate dle Ţurcan, aceste codiţii pentru referendumuri sunt de unică folosinţă? Doar pentru a debloca situaţia politică destul de proastă de acum, poate ulterior se vor opera modificări?
Vladimir Ţurcan: „Noi nu putem să modificăm legislaţia după caz. În primul rând vorbim despre referendumul care ne aşteaptă în luna septembrie, eu sunt sigur că majoritatea alegătorilor incluşi în liste se vor prezenta la urnele de vot.”
Europa Liberă: Prag electoral de 4%, blocurile electorale – posibile acum – vor trebui să sară peste un barem de 7 % sau de 9, dacă vor întruni mai mult de două partide, secţii de votare suplimentare în străinătate, distribuirea egală între partidele victorioase a voturilor partidelor care vor eşua în alegeri şi altele … Cine credeţi, domnule Ţurcan, că va fi principalul beneficiar al acestei reforme electorale?
Vladimir Ţurcan: „O bună parte din aceste modificări sunt binevenite. La unele articole am avut mai multe amendamente care au fost acceptate, cu excepţia unor prevederi ce ţin de mecanismul constituirii secţiilor de votare după hotare. Am atras atenţia la faptul că este necesar să fie o prevedere foarte clară în Codul Electoral pentru ca Comisia Electorală Centrală să aibă un temei juridic referitor la modalitatea stabilirii necesităţii creării acestor secţii de votare în afara misiunilor diplomatice. Cel mai important este ca negocierile cu guvernele ţărilor respective să fie desfăşurate concomitent şi cu aceeaşi viteză.”
Europa Liberă: Partidul „Moldova Unită” ar fi trebuit să devină odată cu venirea Dvs. în fruntea acestuia – cum s-a spus – „un proiect de alternativă pentru electoratul dezamăgit de prestaţia liderilor comunişti şi de politica promovată de actualul guvern”. Ce se întâmplă, de fapt: electoratul este mai lent la dezamăgire sau rămâne entuziasmat de performanţele guvernării şi opoziţiei?
Vladimir Ţurcan: „Eu cred că alegerile care ne aşteaptă vor demonstra care este dispoziţia electoratului la momentul respectiv. S-a creat o situaţie foarte interesantă, o parte din electorat este dezamăgit de guvernarea din ultimii ani a Partidului Comuniştilor, în acelaşi timp cei care au venit la putere nu au demonstrat capacitatea deplină de a rezolva problemele în cauză. Faptul că la momentul dat 36-38 la sută dintre alegători nu ştiu cu cine să voteze este foarte alarmant.”
Europa Liberă: Cât adevăr este în spusele fostului Dumneavoastră coleg – domnul deputat Guznac – care a declarat, plecând din partidul „Moldova Unită spre PD că într-o perioadă de 1-2 ani nu poţi să faci o formaţiune politică care ar îndrepta lucrurile în ţară?”
Vladimir Ţurcan: „Sunt de acord că este foarte dificil în termeni de 5-7 luni să fie format un partid care poate să înfluenţeze vădit politica în ţară, dar aici şi este problema curajului politic şi a conjuncturii politice. Îmi pare că dlui nu a demonstrat trăsăturile de caracter necesare ca să fie un politician, cum zice lumea, copt şi matur în acest sens. Dar sunt şi alte probleme, pur personale, care dlui consideră că pot fi protejate şi rezolvate fiind sub acoperirea altei formaţiuni politice.”
Europa Liberă: Odată cu adoptarea de către domnul Valeriu Pasat a Partidului Umanist, s-au auzit speculaţii că acest partid binecuvântat de Mitropolie ar putea prelua o parte din membrii mai bisericoşi ai PCRM? Dumneavoastră, de asemenea, aţi fost citat declarând că în curând la Moldova Unită vor adera şi alţi deputaţi din actualul legislativ. Tot de-acolo, de la PCRM?
Vladimir Ţurcan: „Nu cred că este un lucru binevenit când sentimentele religioase încercăm să le îmbinăm cu intenţiile politice. Consider că un partid constituit în baza preferinţelor religioase nu este binevenit.”
Europa Liberă: Niciodată nu spune niciodată, mai ales în politică… Dumneavoastră, dle Ţurcan, admiteţi vreo posibilitate de colaborare cu partidul condus de dl Valeriu Pasat? Acum, de vreme ce blocurile electorale au redevenit posibile… În ce măsură vă gândiţi la posibilitatea alierii cu alte partide sub ideea unei stângi politice modernizate în afara PCRM?
Vladimir Ţurcan: „Noi suntem adepţii ideii de a consolida la maximum forţele politice din aripa stângă. Dacă vorbim de partidul dlui Pasat este clar că studiem atent care vor fi poziţiile dlor, anume pe problemele politice nu pe problemele religioase. După aceea vom vedea care sunt posibilităţile. Nu resping posibilitatea de a găsi acest dialog cu alte forţe politice de stânga din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Ţurcan, Vă mulţumim că aţi accepta să discutaţi cu noi în această dimineaţă. A fost deputatul Vladimir Ţurcan, liderul Partidului „Moldova Unită” .
