Linkuri accesibilitate

Pericolul de a merge pe calea celorlalţi apărători ai romilor care de regulă constată starea vicioasă de lucruri fără să formuleze însă strategii de redresare








Un grup de romi a anunţat azi despre constituirea mişcării social-politice a romilor din Moldova. Romii spun că au decis să înfiinţeze propria formaţiune politică ca să fie reprezentaţi în Parlament şi să-şi poată mai bine apăra interesele. Formaţiunea a declarat că este gata să meargă la alegerile din toamnă şi că mizează pe votul a cel puţin 100 000 de romi, dar şi a altor minoritari.

Petru Baranciuc, unul dintre vicepreşedinţii formaţiunii, spune că mişcarea pe care o reprezintă se va poziţiona pe centrul eşichierului politic şi va promova politici sociale care vor avea drept grup ţintă romii din Moldova. Şi asta pentru că populaţia de etnie romă se confruntă cu mai multe probleme insurmontabile, la care ong-urile existente ce s-au angajat să le soluţioneze, nu au putut face faţă întrucît, consider Baranciuc, nu au resursele necesare.

Petru Baranciuc: “La moment, nu ne simţim discriminaţi, dar avem o problemă. Romii, după cum ştiţi, călătoresc foarte mult, migrează, şi nu pot să-şi dea copiii la şcoală, fiindcă copiii îi iau cu dînşii. Din cauza aceasta o prioritate a noastră ar fi crearea locurilor de muncă pentru romi, ca părinţii să poată să stea acasă şi să dea copiii la şcoală. Asta e o prioritate din programul nostru”.

Liderii formaţiunii invocă o listă de obiective foarte pragmatice, dar şi simptomatice în acelaşi timp. Iată un exemplu: majoritatea romilor n-au poliţe de asigurare medicală şi din această cauză rămîn în afara sistemului de asistenţă bazat exclusiv pe poliţe; sau mulţi dintre romi nu au acte de identitate. Romii rămîn în continuare grupul etnic cel mai vulnerabil şi social, şi economic, susţin animatorii proiectului de asociere.

Cum comentează experţii această iniţiativă?

Igor Boţan, directorul asociaţiei ADEPT, este de părere că viitoarea mişcare social-politică poate fi privită ca o replică a romilor generată de atitudinea preconcepută a fiecărui cetăţean în parte faţă de acest grup etnic.

Igor Boţan: ”Din păcate este un indicator că la capitolul integrare socială a minorităţilor şchiopătăm. Avem probleme, iar societatea rămîne divizată pe multiple criterii: lingvistic, etnic etc. În ultima vreme organizaţiile neguvernamentale ale romilor au fost nemulţumite de faptul că autorităţile nu întreprind măsuri pentru integrarea în societate a cetăţenilor romi”.

L-am întrebat pe Igor Boţan dacă este justificat reproşul romilor că ei nu se văd reprezentaţi în Parlament. Expertul consideră că reprezentarea etnică este un criteriu neglijat de formaţiunile politice, astfel încît toate grupurile s-ar putea să aibă aceeaşi pretenţie.

Igor Boţan: ”Ei votau liste de candidaţi, pe care nici nu prea ştim criteriile după care listele de candidaţi ai partidelor sînt formate şi înregistrate la CEC. Asta-i marea problemă. Deci ei votau ofertele unor partide, mai degrabă a liderilor unor partide. Dar este incorrect să credem că formarea unor liste de candidaţi a fost vreodată transparentă şi clară pentru cetăţeni. Eu cred că nici pentru membrii partidului nu a fost vreodată clară”.

Alţi experţi cu care am stat de vorbă, mi-au spus că noua formaţiune riscă să meargă pe calea celorlalţi apărători ai romilor care de regulă constată starea vicioasă de lucruri fără să formuleze însă strategii de redresare pe care să le impună guvernului.

Recensămîntul cel mai recent atestă un număr de 12 mii de cetăţeni moldoveni de etnie romă. Datele pe care le invocă organizaţiile neguvernamentale indică o cifră de peste 200 000 de persoane.
XS
SM
MD
LG