Linkuri accesibilitate

Chestiunea Memorandumului Messeberg e majoră


O întîlnire extrem de instructivă, cu Vladimir Cijov, ambasadorul Rusiei la UE, şi cu Hilde Hardeman, șeful Departamentului Rusia la Comisia Europeană, a adus cîteva lămuriri neaşteptate. Ambasadorul rus e o figură mult diferită de standardul diplomatic sovieto-rus. Am avut în faţa un vorbitor ireproşabil de engleză şi un excelent atlet al relaţiilor publice. Discuţiile au fost destul de concrete, iar intervenţiile dnei Hartman au adus cîteva nuanţe subtile.

Faptele relevante sună în felul următor: 1) chestiunea faimosului Memorandum Messeberg e, într-adevăr, majoră. Messeberg e castelul de lîngă Berlin, unde au avut loc convorbirile bilaterale Merkel-Medvedev. Acolo a apărut un nou nivel de lucru în chestiuni de securitate europeană, mai exact o schemă de contacte regulate la nivel de miniştri de externe. Şi mai precis: Catherine Ashton - Serghei Lavrov. Problema acestei iniţiative e timing-ul. Iniţiativa de la Messeberg, finalizată de Memorandumul care stabileşte noul nivel de lucru, a avut loc la mai puţin de o săptămînă după summit-ul Rusia-UE de la Rostov (29-31 mai). Dacă exista un loc anume în care era de lansat o iniţiativă Rusia-UE, atunci nu putea fi vorba decît de summit-ul Rusia-UE. Însă iniţiativa a venit după summit, la Messeberg, în regie ruso-germană. De aici impresia că UE nu a fost la curent şi, mai mult, că nici măcar biroul dnei Ashton n-a fost consultat în prealabil. Remarcile dnei Hartman, reprezentantă a Comisiei, mi s-au părut destul de încărcate de rezervă în faţa acestui gen de cooperare ruso-germană.

Am aflat de la Ambasadorul Cijov că la Memorandumul Messeberg urmează să fie prezentat şi altor state UE. Aşadar, post-factum.

2) din declaraţiile comune Merkel-Medvedev s-a putut înţelege că Transnistria ar fi tema ideală pentru aplicarea noii formule de lucru UE-Rusia. Ambasadorul Cijov a insistat subliniind că noul mecanism nu exclude convorbirile în format 5+2. De ce n-au fost, atunci, măcar formal şi demonstrativ dezgheţate convorbirile în cauză?

3) Ambasadorul a admis că problema acordului ruso-ucrainian asupra flotei Mării Negre nu a fost discutată la Rostov dar a precizat poziţia rusă şi s-a folosit în acest scop de o remarcă a Comisarului pentru extindere Stefan Fule, după care „acordul nu contravine aspiraţiei europene a Ucrainei”. În traducere, Rusia constată aprobarea de facto a UE.

4) chestiunea abolirii vizelor UE pentru cetăţenii ruşi. Da, s-a discutat la Rostov şi Rusia pare uşor nemulţumită de lipsa unui acord imediat. În orice caz, Ambasadorul Cijov a reuşit să trateze chestiunea cu o nuanţă care trimite la vechea aroganţă sovieto-rusă: Rusia n-are nimic împotriva eliminării vizelor pentru cetăţenii ucrainieni, moldoveni sau georgieni, dacă ea are loc simultan cu eliminarea vizelor pentru cetăţenii ruşi. Or, discuţia s-a purtat, de la bun început, în ordine inversă: UE a deschis negocierile cu statele estice iar Rusia a apărut în cadru ulterior. Noul ton rus spune că lucrurile nu mai stau aşa cum stăteau în definiţia iniţială fixată de UE.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG