Linkuri accesibilitate

Tabloidizarea presei


Evoluție datorată concurenței cu internetul și blogurile bulevardiere sau maniheiste, apodictice și justițiare







Criza a curprins nu numai sectorul financiar şi economic, ci şi mass-media. Cine compară ziarele de acum 10, 15 ani va observa cu uşurinţă un proces de modificare tematică în sensul unei personalizări pronunţate. În centrul unor articole nu se mai află relatarea despre un proces social, ci o persoană cu însuşiri de personaj de film. Fenomenul se observă peste tot, indiferent dacă este vorba despre articole politice, culturale sau economice.

Jurnalismul clasic presupunea o cercetare atentă, consultarea a cel puţin două surse înainte de a publica o informaţie. Pentru publicistica serioasă şi radioteleviziunea publică au apărut în aceşti ani doi factori noi. Pe de o parte televiziunile private, care au invadat spaţiul mediatic, pe de cealaltă internetul cu diverse bloguri care au diversificat fluxul informaţional. Atît televiziunile private cît şi blogurile însă, neglijează, de regulă, practicile jurnalistice obligatorii, lansînd informaţii neverificate şi greu controlabile.

Acest flux informaţional provoacă o situaţie de competiţie între jurnalismul serios şi cel de tip bulevardier. Cititorii preferă de multe ori această sferă a zvonurilor, a bîrfei, a evenimenţialului neacoperit, a transformării realităţii într-un divertisment total. Presa serioasă în loc să contracareze acest fenomen cu un jurnalism impecabil, începe să imite formulele îndoielnice de publicistică tabloidizată. Nu mai contează atît de mult informaţia verificabilă, ci doar descoperirea senzaţionalului, a unui story, în centrul căruia să se află un personaj public. Înjurătura, defăimarea şi invenţia înlocuiesc, în acest tip de jurnalism, analiza, obiectivitatea şi spiritul critic.

Ziariştii serioşi care au intrat într-o competiţie cu maşina producătoare de zvonuri tabloidizate încep şi ei să redacteze o marfă informaţională îndoielnică. Se caută scandalul sau se inventează scandaluri, se lansează speculaţii, se uită afirmaţiile făcute cu o zi înainte, se umflă crize inventate. Astfel, aceşti jurnalişti, presaţi de concurenţă şi lipsiţi de timpul necesar documentării, devin imitatori ai jurnalismului de bulevard şi ai zvonisticii spaţiului virtual. Un maniheism jurnalistic atotştiutor şi justiţiar banalizează realitatea complicată, oferă cititorilor o imagine falsă şi operează cu ecuaţii explicative, periculos de simpliste.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG