Linkuri accesibilitate

Piața de credit: reticență atît de partea băncilor, cît și de cea a clienților


 Iurie Gotișan

Iurie Gotișan

Iurie Gotișan: ”În perioada ianuarie-aprilie curent, băncile din Moldova au redus volumul creditelor faţă de decembrie 2009 cu cca 300 de milioane de lei”







Iurie Gotişan: Lichidităţile sistemului bancar s-au diminuat cu peste 1% faţă de sfârşitul anului 2009, astfel că datele pe sistem arată o tendinţă de scădere a depozitelor la termen, în particular depozitele în valută străină s-au diminuat cu cca 2,5% chiar. Sigur că nu este o descreştere semnificativă, dar totuşi această tendinţă ne vorbeşte despre mai mulţi factori, inclusiv şi despre scăderea profitabilităţii la economii.

Europa Liberă: Este această involuţie un semn al stării de lucruri în economia reală?

Iurie Gotişan: În linii mari, această conjunctură este marcată şi de situaţia economică şi financiară mai dificilă din ţară, în particular a sectorului productiv. Activitatea economică a mai multor firme şi companii este în declin, ceea ce afectează serios, cred eu, salariile angajaţilor. Deci, poate fi pusă şi pe seama scăderii veniturilor populaţiei, de scăderea remitenţelor chiar, etc.. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, mai multă lume deja este la curent că majoritatea băncilor şi-au revizuit politica dobânzilor pentru economiile atrase, adică spre scădere, respectiv, depozitele bancare nu mai sunt atât de profitabile, după cum spuneam asta şi anterior. Dacă în 2009 rata medie a dobânzii la un depozit pe termen de 1 an era de 19% în lei moldoveneşti, şi de cca 10% în valută, atunci actualmente aceasta este de cel mult 10% şi 4% respectiv.

Europa Liberă: Cum s-ar explica această situaţie, cum influenţează această situaţie piaţa creditară?

Iurie Gotişan: Cred că sistemul bancar, chiar şi pe fundalul diminuării lichidităţilor, este în surplus de mijloace financiare. Astfel că băncile nu prea se arată să fie atât de generoase cu clienţii. Ba mai mult, acestea nici nu se prea aruncă să crediteze populaţia sau firmele. Spre exemplu, în ianuarie-aprilie curent, faţă de decembrie 2009, băncile din Moldova au redus volumul creditelor cu cca 300 de milioane de lei. Şi cred că acestea şi-au înăsprit condiţiile din mai multe motive, inclusiv datorită faptului că ponderea creditelor neperformante, din totalul creditelor, adică a celor care nu au fost întoarse băncilor la termen, este foarte mare, fiind în jur de 20%.

Europa Liberă: Și, în acest caz, diminuarea depozitelor nu va influenţa activitatea de creditare a băncilor?

Iurie Gotişan: Sigur că diminuarea depozitelor va eroda, pe termen mediu, sursele de creditare ale băncilor, însă nu atât de mult în actuala conjunctură, deoarece puţini sunt acei agenţi economici dispuşi să contracteze credite. Actualmente, necesitatea creditării pentru firme se face mai degrabă pentru acoperirea unor deficite de casă sau pentru cheltuieli curente, decât pentru proiecte investiţionale sau de producţie. Precauţia exagerată a băncilor este determinată cred eu şi de incertitudinile privind perspectivele economice ale ţării în ansamblu, din regiune, dar şi de situaţia financiară proastă a debitorilor – spuneam mai sus despre ponderea mare a creditelor neperformante. Băncile vor fi mai dornice să reia, cred eu, creditarea sectorului real al economiei numai odată cu apariţia primelor semnale sigure privind relansarea economică.

Europa Liberă: Multă lume urmăreşte cu îngrijorare evoluţia monedei euro şi se întreabă în ce valută ar fi mai bine să-şi păstreze economiile.

Iurie Gotişan: În primul rând, cetăţenii ar trebui să se informeze despre siguranţa băncii în care doresc să-şi depună banii, interesându-se mai cu seamă despre situaţia financiară a băncii respective. Cât priveşte păstrarea banilor, eu n-aş sugera populaţiei să fie speculatori pe piaţa financiară sau valutară.

Bineînţeles că deţinerea economiilor în monedă naţională pe moment se arată a fi o alegere mai avantajoasă, din simplul motiv că dacă o persoană îşi ţine banii la bancă în lei, poate încasa o dobândă mai mare. Astfel, chiar şi în cazul unei devalorizări, îşi poate acoperi eventualele pierderi la schimb. Respectiv, incertitudinea cursului de schimb, incertitudinea financiară şi alţi factori ar presupune ca oamenii să fie mai rezervaţi în privinţa economiilor în valută, adică euro sau dolari.

O partiţie bună, dar nu şi perfectă, poate fi următoarea: 40% din economii să fie ţinute în lei şi câte 30% pentru euro şi, respectiv, dolar. Dar, bine, această formulă este mai mult indicată celor care câştigă bine, celor care deţin afaceri, etc. şi cred că mai puţin pentru cetăţeanul de rând.
XS
SM
MD
LG