Linkuri accesibilitate

Victor Chirilă: „Rusia recunoaşte responsabilităţile ce-i revin, una dintre care este respectarea Drepturilor Omului în regiunea transnistreană. Atunci, în acest caz, nu înţeleg de ce dl Kuzmin trimite scrisorile adresate lui de către familiile Vardanean şi Cazac autorităţilor de la Tiraspol, fără a lua o poziţie clară în acest caz. Cred că este o contradicţie între acţiunile diplomaţilor şi politicienilor ruşi şi acordurile pe care le-au semnat inclusiv cu această regiune”.

Radu Benea: Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:

Cazul Vardanean ajuns în atenţia Comisiei Helsinki a Congresului american.

Parlamentul şi Comisia Europeană cer respectarea drepturilor jurnalistului deţinut la Tiraspol, în timp ce Federaţia Rusă spune că nu se poate implica în rezolvarea cazului.

Ambasadorul rus Valerii Kuzmin cere ca, în negocieri, Chişinăul să trateze Tiraspolul pe picior de egalitate şi, totodată, subliniază că Transnistria reprezintă pentru Rusia o simplă regiune a Republicii Moldova.

Începem ca de obicei cu buletinul de ştiri. Principalele evenimente ale săptămânii trecute le trece în revistă de colega mea, Liliana Barbăroşie.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Consiliul şi Parlamentul European nu acceptă încălcarea drepturilor umane ale lui Ernest Vardanean, a declarat europarlamentara Monica Macovei, preşedinta comisiei de cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova. Într-un interviu cu Europa Libera, Monica Macovei a spus că indiferent de ce a făcut sau nu jurnalistul independent Ernest Vardanean „nu se acceptă o arestare nejustificată, nu se acceptă tortura la nivelul instituţiilor europene, inclusiv a Consiliului Europei”.

Cazul Vardanean a fost discutat şi în cadrul unor audieri din Comisia Helsinki a Congresului american, în timp ce la Chişinău, ambasadorul Rusiei Valeri Kuzmin a declarat că nu se va implica şi că toate scrisorile primite de la rudele jurnalistului le-a readresat instituţiilor de stat de la Tiraspol. Ernest Vardanean a fost arestat pe 7 aprilie sub acuzaţia de spionaj în favoarea Moldovei, iar recent, o instanţă de judecată a prelungit detenţia sa cu încă 30 de zile. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Guvernul Moldovei a salutat iniţiativa Merkel-Medvedev de a aduce chestiunea transnistreană pe agenda unui viitor comitet de securitate Uniunea Europeană-Rusia. Într-o declaraţie a guvernului moldovean se spune că memorandumul semnat pe 5 iunie de cancelarul Germaniei Angela Merkel şi preşedintele Rusiei Dmitrii Medvedev „deschide perspective promiţătoare în reglementarea conflictului transnistrean”. Liderii german şi rus au convenit la Berlin să înfiinţeze un nou mecanism de securitate, în care Uniunea Europeană şi Rusia să coopereze pentru rezolvarea conflictelor şi crizelor regionale, inclusiv conflictul transnistrean.

Premierul Vlad Filat a declarat la Bruxelles la întâlnirea cu ministrul european de externe Catherine Ashton că „Republica Moldova nu cere un tratament special în dialogul privind liberalizarea regimului de vize”. Oficialul european a primit de la Vlad Filat un document în care sunt descrise progresele Republicii Moldova în domeniu gestionării frontierei. Catherine Ashton a salutat începerea oficială din 15 iunie a negocierilor privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Oficialii au mai discutat despre situaţia politică din Moldova, reforma constituţională, reglementarea transnistreană şi apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.

Cele 16 ţări din zona euro au creat un fond de salvare de 750 de miliarde de euro care să fie folosit dacă vreo ţară membră riscă să intre în incapacitate de plată. Uriaşa sumă la care europenii vor putea recurge în caz de criză majoră este un semnal pentru investitorii internaţionali că ţări ca Grecia, Spania sau Portugalia, care au mari datorii, nu vor fi lăsate de izbelişte, dacă se trezesc în incapacitate de plată.

Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a respins rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, care impune noi sancţiuni pentru Iran, din cauza programului său nuclear. 12 ţări au votat în favoarea rezoluţiei. Turcia şi Brazilia au votat împotrivă, iar Lebanon s-a abţinut. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a declarat că Iran nu s-a confruntat cu sancţiuni mai dure decât acestea.

Miniştrii apărării din Croaţia şi Serbia au semnat un acord de cooperare militară, acord, văzut de ministrul croat drept un pas important pe calea reconcilierii regionale. Belgradul a sprijinit activ minoritatea sârbă din Croaţia care a luptat împotriva independenţei fostei republici iugoslave. Ca urmare, zeci de mii de sârbi au fost deportaţi, după patru ani de război civil, terminat in 1995.

Rusia a respins cererea guvernului kirghiz de a oferi sprijin militar pentru a opri violenţele reizbucnite în sudul ţării, zonă controlată de camarazii fostului preşedinte Bakiev înlăturat de la putere. Guvernul kirghiz a ordonat mobilizarea parţială a rezerviştilor şi a dat poliţiei şi armatei dreptul de a trage. Potrivit datelor oficiale, peste 100 de persoane au murit şi peste 1.000 au fost rănite în urma ciocnirilor de la Osh dintre kirghizi şi uzbeci. Se pare că mii de uzbeci şi-au părăsit casele şi s-au refugiat în Uzbekistan, după ce grupuri de kirghizi au atacat cartierele unde locuiesc uzbecii, juefuind şi incendiind maşini, case şi magazine.

Pentru prima data, guvernul de la Chisinau a organizat o comemoare oficiala a primelor deportari staliniste, din 12-13 iunie 1941. Premierul Vlad Filat şi-a exprimat cu această ocazie regretul că victimele regimului comunist nu au fost încă despagubite şi s-a angajat ca cel puţin să lanseze o campanie de informare, legată de deportări, de istoria lor şi a victimelor comunismului.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Liliana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Cazul jurnalistului independent Ernest Vardanean arestat pe 7 aprilie la Tiraspol sub acuzaţia de înaltă trădare a fost menţionat săptămâna trecută la audierile din Parlamentul European dedicate Republicii Moldova şi la care a participat o delegaţie a guvernului condusă de premierul Vlad Filat.

Comisia şi Parlamentul European nu acceptă încălcarea drepturilor lui Ernest Vardanean, a declarat Europei Libere europarlamentara Monica Macovei, preşedinta comisiei de cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova:

Monica Macovei
Monica Macovei
: „Informaţiile pe care le avem sunt cele din spaţiul public. Au apărut şi informaţii care arată şi o altă faţă a monedei, respectiv acele suspiciuni cu privire la alte activităţi ale jurnalistului, dar dincolo de orice, nu se acceptă, în nici un caz, o arestare nejustificată, nu se acceptă tortura. Când spun că nu se acceptă mă refer la instituţiile europene şi la Consiliul Europei, Moldova fiind o semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Revin la acest caz, relaţia pe care trebuie să o ai cu familia, faptul că trebuie să ţi se permită să îţi vezi avocatul. Aceste drepturi i-au fost încălcate domnului Vardanean. Eu intenţionez, de altfel, ca împreună cu alţi colegi să fac o vizită la Chişinău şi Tiraspol, la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie şi sigur că voi discuta şi această chestiune”.

Radu Benea: a declarat postului nostru de radio europarlamentara Monica Macovei.

Şi tot săptămâna trecută, la Washington, Comisia Helsinki din Congresul american a organizat audieri legate de ameninţări la adresa libertăţii presei în ţările din OSCE – audieri la care reprezentantul organizaţiei Freedom House, Sam Patten, a amintit şi de cazul jurnalistului Ernest Vardanean. În opinia Freedom House, reţinerea lui Vardanean ar putea indica intenţia autorităţilor de la Tiraspol de a acţiona cu mai multă duritate împotriva vocilor critice. „În astfel de cazuri, jurnaliştii şi mediile de informare devin ostatecii, chiar şi fizic, ai unor guverne represive”, se arată în analiza prezentată de Sam Patten.

Într-un interviu acordat Europei Libere, activistul de la Freedom House a spus că organizaţia sa încearcă, aşa cum face în toate celelalte cazuri întâlnite în lume, să menţină arestul lui Vardanean în atenţia opiniei publice occidentale. În felul acesta este menţinută şi speranţa că regimurile represive se vor schimba sub influenţa internaţională.

Sam Patten: „În cazul Transnistriei este dificil, - spune Sam Patten, - pentru că ţara patron, Rusia este ea însăşi foarte reticentă la influenţe şi presiuni. Dintre regiunile separatiste din fosta Uniune Sovietică, aceeaşi situaţie se întâlneşte în Abhazia şi Osetia de Sud şi numai în Nagorno-Karabakh, enclava armeană din Azerbaijian, comunitatea internaţională are mai multe pârghii de influenţă prin intermediul Armeniei”, a declarat Europei Libere activistul de la reputata organizaţie neguvernamentală cu sediul la Washington.

Freedom House publică în fiecare an studii despre nivelul libertăţii presei în lume. Multă vreme, inclusiv anul trecut, întreaga Republică Moldova, cu tot cu regiunea transnistreană a fost inclusă în categoria ţărilor fără presă liberă. Sam Patten crede că următorul raport ar putea atesta o îmbunătăţire a situaţiei pe malul drept al Nistrului ca urmare a schimbării puterii de la Chişinău. Contrastul îl asigură nu doar regiunea transnistreană, ci şi Ucraina, unde după venirea la putere a lui Yanukovici, se da o luptă pentru controlul televiziunilor comerciale, iar restricţiile pentru presă s-au înmulţit.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Valeri Kuzmin
În ciuda numeroaselor apeluri în sprijinul eliberării lui Ernest Vardanean şi a respectării drepturilor sale, jurnalistul independent de la Tiraspol continuă să se afle în arestul mgb-ului. Totodată, aşa cum aţi auzit la ştiri, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, a declarat că Moscova nu se poate implica în soluţionarea cazului şi că el a redirecţionat structurilor din Tiraspol scrisorile venite la ambasadă din partea familiei jurnalistului, dar şi ale familiei lui Ilie Cazac, un fost angajat al fiscului de la Bender, arestat în luna martie sub aceeaşi acuzaţie de înaltă trădare.

Ce se poate face mai mult în cazul Vardanean şi altor asemenea cazuri şi dacă acest lucru este posibil, l-am întrebat pe invitatul ediţiei noastre de astăzi expertul Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău.

Victor Chirilă: „În primul rând, cred că mediatorii trebuie să-şi asume toate responsabilităţile care le revin, în special Ucrainei şi Rusiei, care se consideră şi părţi garante ale viitorului acord de soluţionare a problemei transnistrene. Rusia recunoaşte că-i revin mai multe responsabilităţi în calitate de stat garant. De exemplu, în protocolul din 23 mai 2006 semnat de liderul regiunii transnistrene dl Smirnov şi vicepreşedintele guvernului rus dl Jukov, în punctul 6 al acestui protocol se spune că Rusia recunoaşte responsabilităţile ce-i revin şi sunt mai multe responsabilităţi enumerate acolo, una dintre care este respectarea Drepturilor Omului în regiunea transnistreană. Atunci, în acest caz, nu înţeleg de ce dl Kuzmin trimite scrisorile adresate lui de către familiile Vardanean şi Cazac autorităţilor de la Tiraspol, fără a lua o poziţie clară în acest caz. Cred că este o contradicţie între acţiunile diplomaţilor şi politicienilor ruşi şi acordurile pe care le-au semnat inclusiv cu această regiune.

De asemenea, Ucraina este absentă din această situaţie, nu a luat nici o poziţie clară vis-a-vis de cazul Vardanean, deşi şi ei în calitate de mediator şi stat garant îi revin aceleaşi responsabilităţi. Diplomaţii ucraineni evită cu orice preţ să ia atitudine, inclusiv politicienii. Probabil că acest lucru se explică prin apropierea din ultimul timp a poziţiilor dintre Kiev şi Moscova.

Totodată, cred că şi observatorii din formatul 5+2 - SUA şi UE - nu folosesc pe deplin pârghiile pe care le au, de influenţă asupra Transnistriei, pentru a o determina să fie mai flexibilă şi mai reconciliantă în aceste cazuri şi nu se foloseşte întregul arsenal pentru a se respecta Drepturile Omului în această regiune şi în special în cazurile date”.

Radu Benea: Dle Chirilă, la întâlnirea sa cu jurnaliştii de săptămâna trecută, ambasadorul rus la Chişinău a ţinut să sublinieze şi faptul că Transnistria este tratată de Federaţia Rusă exclusiv ca o regiune a Republicii Moldova şi nimic mai mult, şi că sprijinul umanitar pe care i-l acordă, - potrivit ambasadorului, de aproximativ 25 de milioane de dolari în fiecare din ultimii 3 ani, - se face doar la nivel de cooperare regională, adică în limitele dreptului internaţional. Tiraspolul însă aşteaptă totuşi ceva mai mult din partea Rusiei decât tratament la nivelul unei regiuni a Republicii Moldova.

Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politica Externă
Victor Chirilă
: „După cum ştim, la 17 mai, preşedintele Rusiei dl Medvedev a semnat o declaraţie cu referire la problematica transnistreană cu preşedintele Ucrainei dl Yanukovici, iar recent acelaşi preşedinte Medvedev a semnat un memorandum cu dna cancelar al Germaniei, Merkel. În ambele declaraţii, se face referire la soluţionarea problemei transnistrene în contextul respectării integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova. Mai mult, în declaraţia semnată cu Yanukovici se spune clar: Transnistria urmează să obţină un statut special ferm garantat în baza creării unei zone unice, nu comune, dar unice, juridice, economice şi militare. Este un semnal clar că Transnistria nu poate pretinde la recunoaşterea independenţei sale pe care încearcă să o obţină din partea Federaţiei Ruse sau altor actori internaţionali.

Este adevărat ce spune dl Kuzmin: cadrul juridic al relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă permite colaborarea regiunilor ruse cu raioanele şi regiunile din Republica Moldova. Dar, aici aş menţiona următorul lucru: în cazul cooperării cu partenerii noştri vestici, acest fel de legături economice, culturale, umanitare, sociale cu raioanele din Republica Moldova se face cu asistenţa şi prin intermediul guvernului central. Ori în cazul regiunii transnistrene, Rusia încearcă să colaboreze în mod direct şi aşa şi face, de mai mulţi ani, evitând un aspect foarte important: că această regiune reclamă independenţă, este o regiune separatistă, o regiune care nu doreşte să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o soluţie politică la acest conflict. Iar asistenţa directă şi cooperarea directă cu această regiune creează premisele perpetuării regimului din Transnistria. De fapt, regimul foloseşte aceste legături pentru a-şi argumenta propria poziţie în raport cu Republica Moldova şi cu partenerii noştri occidentali”.

Radu Benea: Dle Chirilă, aţi remarcat reaşezarea unor accente în poziţia Federaţiei Ruse faţă de Transnistria, în contextul declaraţiilor recente pe care preşedintele Medvedev le-a semnat cu Victor Yanukovici şi cu Angela Merkel. Rusia pare dispusă să discute cu Occidentul despre un statut temeinic garantat al unei Transnistrii care să facă parte dintr-un spaţiu politic şi militar unic cu Republica Moldova. Mai mult, Moscova lansează semnale încurajatoare în privinţa posibilei transformări a actualei misiuni de menţinere a păcii din Transnistria într-una civilă sau militară comună cu Uniunea Europeană. Cât de plauzibile sunt asemenea perspective?

Victor Chirilă: „Faptul că chestiunea transnistreană este menţionată explicit în memorandumul ruso-german, denotă că acest subiect va fi în timpul apropiat unul din subiectele importante ale agendei de cooperare în domeniul politicii externe şi de securitate dintre Rusia şi Uniunea Europeană. Toate aceste elemente, cred eu, sunt pozitive pentru ţara noastră şi creează un climat optimist pentru viitoarea evoluţie a procesului de soluţionare a problemei transnistrene”.

Radu Benea: opinia lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău, oaspetele ediţiei noastre de astăzi.

Doamnelor si domnilor, punem şi noi punct aici emisiunii noastre. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG