Linkuri accesibilitate

„Nu ne lipseşte inteligenţa, ne lipseşte curajul” - opinii ale unor oameni politici și intelectuali de la Chișinău despre docilitate, deșteptăciune și demnitate*


Dacă unii se laudă cu maşinile de lux, cu conturile bancare sau cu diversele cuceriri, alţii se mândresc IQ-ul mare, cu care au fost înzestraţi şi datorită căruia se simt privilegiaţi. Despre inteligenţa la moldoveni vorbim la acest sfârşit de săptămână.

*

Un fost şef de Guvern şi unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri moldoveni, Ion Sturza, a deplâns recent ceea ce ex-premierul consideră a fi deficitul de inteligenţă al moldovenilor. Deficit, care ar fi sursa cea mai importantă a eşecurilor şi nevoilor acestei ţări. Le-am propus trecătorilor, întâlniţi ocazional în stradă, să testeze ei inteligenţa naţiunii.

Voce: „Poporul nostru este foarte deştept, foarte cult, dacă e vorba de popor. Dacă e vorba de reprezentanţii lui, sunt de tot felul – unii foarte deştepţi, alţii medii, alţii cum dă Domnul.”

Voce: „Moldovenii nu-s mai proşti, dar eu sunt mai obijduiţi. Pe dânşii tare mulţi îi călăresc, chiar aşa drept să vorbim. El mai lasă de la dânsul, numai hai, ca să fie oleacă mai bine.”

Voce: „Am lucrat în vremea sovieticilor, ne conduceau ruşii şi ei socoteau că-s mai deştepţi. Da moldovanul s-a socotot că-i prost şi muncitor. Şi pe dânsul se poate de mers şi de făcut dintrânsul funie, cum s-ar spune.”

Voce: „Pesemne, că aşa ni-i dat, e soarta noastră. Noi târâim jugul, proşti aşa.”

Voce: „Vai de mine. Nu, nici într-un caz. De ce ar trebui moldoveanul să fie mai prost decât alte naţiuni?”

Voce: „Moldovanul a fost întotdeauna emigrant. Cu ruşii, emigrant cu europenii şi emigrant cu turcii, şi tot aşa mai departe. N-a fost nimic stabil şi de asta. Când eşti în străinătate pentru cineva eşti nimeni şi de aia.”

Voce: „Vedeţi, că vin turcii şi fac gospodărie la noi, vin intalienii. Cine vrei vine, da ai noştri oameni, săracii, nu le ajung mijloace, nu le ajung bani. Dacă ne-am născut săraci, săraci se vede că ni-i dat să murim.”

Voce: „Dacă aş avea bani, aş fi mai deştept. Sau, cică, sunt prost că n-am bani.”

Voce: „Ce păcat e, că noi niciodată nu ducem mîna la cap să spunem: vai, nu am hrănit capul. Şi totdeauna ducem mîna la stomac şi spunem: vai, nu mi-am hrănit stomacul. Asta e. Şi sărăcia e de asta.”

Voce: „Păi, nu putem să fim mai dezgheţaţi la mintea pe care o avem. Asta ne este. Cum ne-a înzestrat natura, cum ne-a înzestrat Dumnezeu, că asta este.”

Voce: „Dumnezeu i-a dat omului tot ce are nevoie. Minte îndestulată şi nu cred, că moldovenii sunt mai proşti ca alţii. Când cineva ne grăieşte pe noi, moldovenii, de rău, trebuie să ne bucurăm, că atunci Dumnezeu ne va milui.”

Voce: „Eu trebuie să mă gândesc la naţiune, la moldoveni, reieşind din Eminescu, Vieru, Tamara Ciobanu.”

Voce: „Unire nu-i. Unire între noi nu-i. Ştiţi cum este un banc: un gruzin spune, că trebuie să-l ajutăm pe cela, pe cellălalt. Da moldovanul zice, că trebuie să-l ducem la închisoare. Noi nu suntem uniţi.”

Voce: „De când suntem noi, am fost lăsători şi cu capul în jos şi niciodată n-am putu să ne spunem opinia noastră. Aşa-i moldovanul. Trebuie un pic mai multă îndrăzneală şi să mergem înainte.”

Voce: „Dacă unire nu-i sus, jos nici atâta n-o să fie.”

-------------------------------

Europa Liberă
a încercat să discute şi cu politicienii despre moldovenii cu sau fără inteligenţă suficientă şi de ce.

Deputatul neafiliat Iurie Colesnic: „Moldovenii nu au deficit de inteligenţă. Din contra. Ei sunt foarte bine înzestraţi de la natură. Ei au altă problemă, care împiedică ca această inteligenţă să fie valorificată. Moldovenii au gândire emotivă. Ei gândesc emotiv şi nu raţional. De ce? Aşa au fost educaţi. Noi suntem educaţi sentimental, nu suntem educaţi pragmatic. Generaţiile care vin mai încoace sunt educate şi pragmatic şi ei nu au această problemă.

Iurie Colesnic

Problema inteligenţei noastre ţine foarte mult de caracterul nostru. Noi nu avem caracter. Noi ne sfiim. Noi avem idei foarte bune, dar ne temem să le promovăm, să ne pronunţăm în public, pentru că pe noi ne educă într-un spirit de ruşine colectivă. Şcoala noastră, grădiniţa noastră astea sunt nişte organe de tortură a copilul. Îşi pierde sănătatea. Şi să vedeţi, că un copil care e educat acasă, care nu are aceste complexe, el altfel se manifestă în public. Tot ce este educat în colectiv se crează pe baza unui exemplu, a unui model, a unui copil-cheie. Şi se diminuează personalitatea restului copiilor. Şi din această cauză se face o impresie că uite, lumea asta este inhibată de ceva. Nu este adevărat.

Moldovenii sunt foarte ingenioşi. Dacă nu erau aşa, inteligenţi, noi practic demult trebuia să murim. Prin anii 90 dacă noi rămâneam la reformele economice ale Republicii Moldova, atunci Moldova nu exista. Dar ei au găsit soluţia. Au plecat peste hotare, au învăţat limbi străine. Mergeţi în toate ţările lumii, găsiţi moldoveni. Viceprimarul Veneţiei e moldovean. Deci problema nu e în inteligenţă, ci că aceşti oameni sunt educat greşit. Şi nu li se oferă şansa de a se manifesta plenar.”

Europa Liberă: Dar putem vorbi despre inteligenţă şi manipulare?

Iurie Colesnic: „Putem vorbi. Nişte oameni inteligenţi sunt mai greu de manipulat. Oamenii care sunt inteligenţi, au o atitudine critică faţă de tot ce li se oferă şi atunci ei sunt greu de manipulat. Este o dorinţă ca populaţia să nu fie inteligentă. Mai ales guvernările. Orice guvernare îşi doreşte să aibă o populaţie docilă şi atunci se face tot posibilul, ca prin crearea unui model, să se inhibeze restul personalităţilor. Noi trebuie să ne luptăm cu aceasta. Noi trebuie să descătuşăm spiritul poporului nostru. Adică, toţi să aibă o atitudine critică şi atunci o să fie foarte uşor de manevrat în reformele sociale, pe care noi vrem să le facem.”

Europa Liberă: Domnule Colesnic, Dumneavoastră vorbiţi despre moldoveni ca o naţiune cu inteligenţă. Dar de ce atunci ţara e săracă?


Iurie Colesnic
: „Ţara e săracă, pentru că noi avem o mare slăbiciune – şi intelectualii, şi premierii, şi toată populaţia Republicii Moldova - nu suntem solidari. Noi suntem o naţiune egoistă. Este o mare problemă, că inteligenţa noastră nu ne-a învăţat să fim solidari. Noi suntem egoişti, noi suntem invidioşi şi în baza acestui egoism, că uite eu am să fac, nu mă interesează ce face vecinul, noi nu putem să ieşim la liman. Uitaţi-vă, e criză economică, lumea merge în Italia, lucrează din greu ca să facă casă, să arate vecinului că are casă mai bună.

Idealul moldoveanului de azi să am casă, să am maşină şi gata. Nu se gândeşte, că ar trebui să găseascî nişte valori. Chiar am fost şocat. Am fost la o familie de moldoveni, care locuiesc în America. Au plecat de ceva ani, locuiesc extraordinar, au o casă fantastică, maşini noi. N-au nici o carte în casă. Vă daţi seama?

Transportaţi în alt mediu, şi el intelectual, şi ea intelectuală, dar atât de tare i-a orbit materialismul, încât ei nu înţeleg, că n-au ce-i mai important. Noi trebuie să ne învăţăm să lăsăm urme în istorie. Noi ne temem să lăsăm urme în istorie. Dar pentru a lăsa urme, trebuie să prăşeşti apăsat, să ai capul sus.”

------------------------------------

A avea inteligenţă înseamnă şi a avea noroc de o clasă politică, capabilă să ofere mediul, în care cetăţeanul să se dezvolte ca o personalitate liberă. Este părerea deputatului liberal-democrat Mihai Şleahtiţchi.

Mihai Şleahtiţchi
: „Dumnezeu tuturor le dă aceleaşi predispoziţii. Contează mai apoi cum omul îşi organizează mediul în care trăieşte. În momentul în care ai noroc de o clasă politică, care îţi oferă un mediu organizaţional pe potriva predispoziţiilor native, la un moment dat descoperi că eşti inteligent. Or, a fi inteligent înseamnă a gândi rapid. A gândi profund. A avea, a dispune de un volum informaţional puternic. Înseamnă a fi creativ.”

Europa Liberă: Domnul Şleahtiţchi, dar putem vorbi despre inteligenţă şi manipulare?


Mihai Şleahtiţchi
: „Cu siguranţă. Fiindcă, cu cât ieşti mai inteligent, cu atât mai tare poate fi puterea ta de manipulare şi cu cât mai puţin inteligent ieşti cu atât mai manipulat ieşti. De aceea, cu cât e mai mare discrepanţa dintre aceste două categorii, cu atât mai mare este terenul pentru manipulare.”

Mihai Sleahtițchi


Europa Liberă: Dar, de fapt, guvernanţii ar vrea să aibă populaţie inteligentă?

Mihai Şleahtiţchi: „Depinde de calitatea intelectuală a societăţii. Evident, cu cât inteligenţa, capacitatea intelectuală a maselor este mai mică, cu atât actul guvernării, într-un fel, este mai uşor. Dar dacă lucrurile au fost valabile acum câteva sute de ani, nu cred că sunt valabile astăzi, fiindcă societatea devine alta, oamenii devin alţii. Vorbim despre societatea democratică, accesul tuturor la carte, la studii. Vorbind despre o societate democratică acceptăm mobilităţii internaţionale, ceea ce ar însemna contactul cu altă lumi, cu alte civilizaţii. Deci, practic, recunoaştem posibilitatea de a avea un alt coeficient de inteligenţă în societate. Şi de la acest moment, trebuie să recunoaştem, că actul guvernării devine foarte complicat.”

Europa Liberă: Totuşi, moldoveanul, având mai multă democraţie, pune mai mult accentul pe material şi nu pe spiritual.

Mihai Şleahtiţchi
: „De pildă, vorbind despre ban. N-am nimic contra banului, cu o condiţie: ca acest ban trebuie să reprezintă echivalentul unui efort intelectual, moral, sufletesc, pe care l-am depus. Din momentul în care lucrurile iau o turnură corect şi eu văd, am senzaţia unei echităţi sociale, eu recunosc materialul, banul. Dacă eu vorbesc despre costum sau automobil având certitudinea, că l-am meritat prin munca mea, eu accept acest material. Cu o condiţie fundamentală – ca acest material, acest obiect real, reprezintă un echivalent al efortului meu intelectual, al inteligenţei mele.

Probleme apar atunci, când vezi că omul are mult material, dar nu obţinut prin inteligenţa sau prin cultura lui, ci altfel. Iată atunci apar sentimente, senzaţii neplăcute. De aceea, eu sunt pentru mulţi bani, pentru multe obiecte, pentru condiţii foarte bune. Dar cu o condiţie, ca ele să constituie expresia eforturilor intelectuale, pe care le-am depus. Mai mult: trebuie să recunoaştem, cu cât mai inteligent ieşti, cu cât mai deştept ieşti, cu atât mai bine trebuie să apari şi sub aspect material. Iată, dacă lucrurile astea vor începe să ia avânt în societatea noastră, oamenii vor înţelege, că între material şi nematerial, între fizic şi metafizic poate exista o relaţie foarte armonioasă.”

Europa Liberă: Dar o naţiune inteligentă poate fi o naţiune săracă?

Mihai Şleahtiţchi: „Nu, prin definiţie nu poate fi. Fiindcă, dacă naţiunea este inteligentă, ea cu siguranţă îşi va propulsa la putere nişte exponenţi puternici, tari, care vor fi în stare să-i ofere un mediu organizaţional pe potriva capacităţilor ei. De aceea, prin definiţie, ea nu poate fi săracă.”

------------------------------------

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu, speakerul Parlamentului, sugerează că moldovenii sunt inteligenţi, dar că alte calităţi le-ar juca fiesta.

Mihai Ghimpu: „Are, dar lipseşte în această inteligenţă curajul. Ca cetăţean unora, altora şi ca voinţă politică.”

Europa Liberă: Poate ţinând cont că „capul aplecat sabia nu-l taie”?

Mihai Ghimpu: Niciodată, niciodată în istorie n-a rămas capul aplecat netăiat. Fiindcă n-ai ce tăia dacă e aplecat. Nimeni nu ridică sabia de asupra unui cap aplecat.”

Europa Liberă: Dar de ce întotdeauna în bancuri moldoveanul zice că are minte mai încetinită?

Mihai Ghimpu

Mihai Ghimpu: „Este la noi în caracter, că noi suntem specialişti în toate şi ne pare, că le cunoaştem pe toate. Şi iată, când vine soluţionarea unei probleme, se demonstrează că noi suntem departe de a cunoaşte acele probleme, pe care trebuie să le rezolvăm.”

Europa Liberă: Se zice, că un popor inteligent poate fi mai greu de manipulat.

Mihai Ghimpu: „E adevărat. Exemple avem. Un popor inteligent ştie să folosească situaţiile politice, care se crează. Poftim Ţările Baltice au folosit situaţia ceea, când exista lupta între Gorbaciov şi Elţin şi multe altele. Se ia o situaţie economică foarte slabă... Noi n-am folosit şi acuma, o situaţie care o avem noi acuma, şansă, nici pe asta nu ştim cum s-o folosim, din păcate.”

Europa Liberă: De ce?


Mihai Ghimpu: „Înseamnă, că aşa suntem noi. Nu numai Rebreanu, toţi au spus, au scris scriitorii, că merităm ceea ce avem, sau avem ce merităm. Posibil, că este legat de trecutul, pe care l-am trăit în perioada sovietică, perioada dictaturii. Frica în oameni. Frica că o să-i închidă robinetul la gaz, frica că n-o să vinzi roşiile, frica că n-o să vinzi strugurii, frica că te vor duce în Siberia. Şi păcat, că aceasta se transmite şi la generaţia tânără. Or, niciodată un popor care n-a avut demnitate, n-a câştigat. Câştigul întotdeauna vine prin greutăţi. Fie la om, fie la familie, fie la popor. Dacă nu ai acceptat greutăţile, înseamnă că acest câştig, chiar dacă îl ai de moment, el se spulberă.”

----------------------------------------------

L-am întrebat şi pe Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe, în ce măsură crede el, că problemele politicii economice şi de competitivitate ale Republicii Moldova se rezolvă mai anevoios din motiv că, iată, moldovenii ar fi mai deficitari decât alţii la capitolul inteligenţă, afirmaţie, pe care o făcea recent fostul premier Ion Sturza.

Gheorghe Duca: „Ce cred eu că a avut în vedere Ion Sturza? A avut în vedere, că, din păcate, intelectualii noştri nu se consolidează în jurul unei idei.”

Europa Liberă: Poate nu avem o idee naţională?

Gheorghe Duca
: „Poate că n-avem o idee naţională? Dar eu cred, că ea este şi pluteşte în jurul nostru, dar noi nu o sesizăm, pentru că ideea noastră naţională, care au formulat-o şi politicienii actuali, ea este integrarea în familia europeană.”

Gheorghe Duca
Europa Liberă: Totuşi, cum tălmăciţi vorba: „mintea moldoveanului cea de pe urmă”? De ce nu se pune punct la minte moldoveanului?

Gheorghe Duca
: „Dar ştiţi de ce? Pentru că, cred, este o realitate a ţărilor de Sud. Despre italieni acelaşi lucru se poate de spus. Chestia este într-aceea, că noi avem sânge fierbinte. Noi suntem aprinşi de fiecare dată. Vrem să facem ceva şi o spunem că o facem şi când ne dăm seama, n-o putem face.”

Europa Liberă: Sau o facem lată.

Gheorghe Duca: „Sau o facem lată. Şi aceasta este, practic, mintea moldoveanului de pe urmă. Şi lipsa de inteligenţă este legată anume cu asta. Dar nu sunt de acord cu faptul, că noi nu avem o masă critică a intelectualilor sau a inteligenţei, care ar putea să rezolve. Eu vreau să-l întreb pe Ion Sturza: el cum a obţinut acest capital în aşa o perioadă nu mare a vieţii lui? Nu prin inteligenţă? Nu prin faptul, că el a ştiut cum să folosească economia de piaţă, antreprenoriatul. Inteligent a ştiut să folosească şi ca el sunt la noi în Moldova nu puţini.”

Europa Liberă: Dar domnul academician, auzim foarte multe bancuri, în care, totuşi, se spune că moldoveanul e încetinit în gândire.


Gheorghe Duca: „Ştiţi, dacă Dumneavoastră vorbiţi despre moldoveanul, care duce o viaţă foarte grea, cărui nu-i este tot timpul de a zâmbi, dar îl apasă povara lucrurlui la pământ, care este foarte complicată, foarte grea. Asta este un mediu, care-l face pe om să gândească mai încet şi eu cred că aici noi ar trebui să fim mai operativi.”

Europa Liberă: Ce impact are gândirea înceată?

Gheorghe Duca
: „Gândirea înceată, sau acţiuni încete au fost pe parcursul acestor 20 de ani. De mult avea să fim în Europa, dar tot ai noştri au frânat şi lucrul ăsta trebuie să-l recunoaştem. Nu pot să spun numele, pentru că, poate, eu nu am probe, dar realitatea este realitate. Dar eu cred că la noi altceva lipseşte. La noi nu lipseşte inteligenţa. Noi avem suficientă. Dar problema este în guvernare şi astăzi noi trebuie să ne consolidăm. Nu numai cei, care sunt la guvernare direct. Dar şi cei, care nu sunt astăzi la guvernare trebuie să conştientizeze, că fără o consolidare a clasei politice, majoritare măcar, în jurul acestei idei de integrare în comunitatea europeană, noi n-o să rezolvăm nici o problemă, nici problema dezvoltării. De aceea, mă întorc întorc înapoi – ce ne lipseşte nouă, moldovenilor? Vă spun încă o dată, foarte şi foarte sigur: nu ne lipseşte inteligenţa, ne lipseşte curajul.”

Europa Liberă: Dar a avea inteligenţă înseamnă a gândi moral?


Gheorghe Duca
: „Cred că, în mare măsură, cred că da. Dacă ai o inteligenţă corectă, onestă, sigur că, din punct de vedere moral, este curat şi de aceea înseamnă a gândi moral. Dar mă întorc la aceea – ne lipseşte curajul! Dar de ce ne lipseşte curajul? Nu de aceea, că avem frică de ceva, de cineva, dar avem frică de ceea ce trebuie să facem. Nu suntem încrezuţi.”

Europa Liberă: Dar respectul pentru adevăr ar fi inteligenţă?


Gheorghe Duca
: „Cred că da. Numai respectul faţă de adevăr. Noi trebuie să respetăm adevărul ştiinţific. Avem o limbă şi se numeşte limba română. Noi trebuie să respectăm adevărul ştiinţific de origine a poporului nostru. Noi trebuie să respectăm adevărurile ştiinţifice. Şi noi trebuie să respectăm un adevăr – într-o economie de piaţă nu poţi să dezvolţi ţara, dacă nu ai să contribui la dezvoltarea antreprenoriatului.”

Europa Liberă: De ce moldoveanului îi vine greu să facă diferenţă între fals şi adevăr, între minciună şi adevăr?


Gheorghe Duca
: „Politicul îl duce în eroare. Politicul speculează cu aceste noţiuni, care sunt de bază ale poporului nostru. Şi de aceea şi poporul nostru este foarte derutat.”

Europa Liberă: Domnule Duca, unde există performanţă în Moldova?


Gheorghe Duca: „Este o întrebare foarte complicată. Pentru că, dacă ar exista performanţă în politică, să ştiţi, că imediat am observa şi celelalte performanţe. Există performanţe astăzi, nu sunt într-atât de mari, eu reprezint comunitatea ştiinţifică, nu pot să ignorez, există performanţă în comunitatea ştiinţifică. Există performanţă în cultură, există performanţă serioasă care plasează ţara noastră în lume foarte bine şi foarte pozitiv. Noi avem monografii editate în cele mai prestigioase edituri din lume, cum este şi Springer. Noi avem invenţii, care se implementează în alte ţări. Pentru că ţara noastră nu le poate absorbi, de aceea, pentru că nu are economie reală. Dar economia reală este economia antreprenoriatului. Eu nu mai vorbesc despre compozitori, despre scriitori, alţi oameni de cultură. Aici noi avem performanţă şi lucrul ăsta noi trebuie să-l spunem.”

Europa Liberă: Dar performanţa cine o foloseşte? Cui îi este ea necesară?

Gheorghe Duca: „Se folosesc alte ţări, care fac investiţii. Dar majoritatea ţărilor pot absorbi rezultatele ştiinţifice imediat, numai dacă au acea economie reală. Pentru că întreprinderile mari, ele singure îşi rezolvă problemele inovaţionale. Ştiinţa e pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Noi am creat o Agenţie de inovare şi transfer tehnologic, care numai pentru anul trecut a avut 40 de milioane de realizări. Au format parc, au format incubator. Ce înseamnă un incubator? Un incubator înseamnă, că atrage persoane care n-au de lucru, persoane care au absolvit universităţile şi îi învaţă cum să facă activităţi de antreprenoriat şi să câştige bani, şi să producă, şi să facă prestări de serviii. Asta ar trebui pentru viitorul apropiat să fie performanţa de bază şi realizarea de bază a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnul academician, punem punct acestei discuţii tot prin „dă-i Doamne mintea moldoveanului cea de pe urmă”.

Gheorghe Duca: „Dă Doamne mintea moldoveanului de mîine. Sper că mintea moldoveanului de astăzi ne va da posibilitatea, ca noi, în viitorul cel mai apropiat, să ne integrăm în familia europeană.”

--------------------------------

Se zice, că succesul este rezervat nu doar celor care dispun de resurse financiare sau de talente speciale. Este la îndemâna tuturor celor dotaţi cu inteligenţă, abilitate şi dornici să înveţe şi să aplice câteva principii practice, pe care apoi să le respecte zi de zi. Despre inteligenţă, sau lipsa ei, la moldoveni am discutat şi cu Argentina Ciocanu, cercetător independent.

Argentina Ciocanu: „Un semn de lipsă de inteligenţă este chiar criza identitară. În momentul în care tu nu ştii cum te cheamă şi cine ieşti tu, cum poţi să vorbeşti despre inteligenţă? Nu ştii cum te cheamă, asta e problema. Sau lipsa conştiinţei ecologice, indiferenţa faţă de murdărie. Murdăria la propriu, în spaţiul în care locuim şi murdăria în sensul limbii pe care o vorbim. Dacă nu-ţi pasă cum vorbeşti, nu cred că asta este un semn de inteligenţă. Pentru că limba îţi asugură dezvoltarea gândirii, şi la nivel individual, şi la nivel comunitar este acelaşi lucru.
Argentina Ciocanu


Dacă impui o limbă artificială, aşa cum s-a încercat să se fabrice, o limbă artificială, simplificată, primitivizată, parcă se pune capac încercărilor de dezvoltare. Pentru că, cum să vorbeşti în limba aceea despre lucrui abstracte, despre materii înalte? Chiar politicienii, care promovează acea limbă şi teoria asta, de fapt, vorbesc o limbă română destul de curăţică şi de frumoasă.”

Europa Liberă: Îl citezi şi pe fostul preşedinte Lucinschi? Care zicea că moldovenii ar fi o mămăligă, care nu exploadează.

Argentina Ciocanu: „Am auzit expresia şi de multe ori îmi părea, că e ceva care ne caracterizează. Se referea la indolenţă, la pasivitate, la indiferenţă. În anumite momente, cred, că astea sunt nişte indicatori ai deficienţei intelectuale. Nu ştiu dacă, fiind o comunitate mică, sub agresiunea stalinistă, ne-ar fi prins mai bine să fim explozivi. Ne-ar fi dus pe toţi în Siberia şi ce am fi făcut?”

Europa Liberă: Adica frica, teama a fost băgată în om.

Argentina Ciocanu: „Probabil şi condiţiile istorice. Chiar discutam odată cu cineva şi n-am ajuns la o concluzie. Ori istoria ne-a prescris acest comportament, ori comportamentul nostru a impulsionat cumva istoria anume în direcţia asta. E greu de spus.”

*La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, o emisiune în reluare de la 24 aprilie 2010
.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG