Linkuri accesibilitate

Curtea Economică de Apel dispune inițierea procedurii de faliment a companiei la care statul este acționar majoritar



După o decizie a Curţii de Apel Economice, statul ar putea pierde controlul asupra celei mai mari reţele de distribuţie a energiei electrice pe care o deţine în nordul RM, RED Nord, cu peste 200 de mii de abonaţi. Instanţa a indicat iniţierea procedurii de faliment a companiei la solicitarea unei întreprinderi ucrainene care-i pretinde red-ului o datorie de aproape 1,6 mln. de dolari. Decizia este contestată de ministrul economiei Valeriu Lazăr care afirmă că întreprinderea nu este nici datoare, nici insolvabilă şi se va plînge Curţii Supreme de Justiţie. Dar ministrul justiţiei, Alexandru Tănase, a spus astăzi Europei Libere că nu crede în succesul acestei plîngeri.

Ministul economiei Valeriu Lazăr spune că va ataca la Curtea Supremă de Justiţie încheierea din 3 iunie a Curţii de Apel Economice care a adus red-ul sub control judiciar. Asta pentru că datoria pretinsă de compania ucraineană Energoalians nu există, iar motive pentru iniţierea procedurii de insovabilitate – nici atît, compania fiind una profitabilă şi cu active de zeci de ori mai scumpe decît datoria pretinsă.

Valeriu Lazăr: „Nu există absolut nici o premiză legală pentru iniţierea procedurii de insolvabilitate. Chiar este straniu, pentru că exerciţiul financiar economic s-a încheiat în anul trecut pentru întreprindere pozitiv şi ea şi-a majorat chiar capitalul statutar cu cîteva milioane de lei.”

Ministrul justiţiei Alexandru Tănase spune însă că nu este greu de presupus ce şanse ar putea avea un asemena recurs din moment ce Ion Muruianu şi Natalia Moldovan – doi magistraţii care, de fapt, au recunoscut existenţa datoriei printr-o hotărâre emisă în 2008 sunt şi în prezent la cîrma Curţii Supreme de Justiţie – unul preşedinte de instanţă, iar celălalt – preşedinte al colegiului economic al Curţii.

Alexandru Tănase: „Eu sunt sceptic vizavi de şansele judiciare ale acestui caz. Dl Muruianu şi dna Moldoveanu au pronunţat hotărîrea şi acum Ministerul Economiei va contesta hotărîrea tot la cei doi. Există riscul ca statul să piardă controlul asupra RED-ului. Pentru că procedurile de insolvabilitate forţate au ca scop preluarea controlului asupra unor active – nu este primul caz cînd se întîmplă aşa ceva.”

Altfel spus, ministrul sugerează că întreprinderea este victimă a unui atac de tip raider, ceea ce ar înseamna acapararea, aparent legală, a unor bunuri şi proprietăţi de valoare la preţuri derizorii, prin intermediul unui sistem judicar corupt.

Ion Preajcă, expert în probleme energetice şi autor al mai multor investigaţii jurnalistice la acest subiect, îi dă dreptate ministrului Tănase: „La ora actuală sunt mai multe procese de acest fel, şi pe ambele sensuri – companii din Moldova au pretenţii financiare faţă de altele din Ucraina şi invers. S-au obţinut nişte decizii judiciare, pe căi nu tocmai legale. S-au cesionat nişte datorii faţă de nişte companii care nu au nimic comun cu furnizările de energie. Nu ştim cu adevărat ce se întîmplă, dar cred că responsabili sunt inclusiv managerii de companii. Statul trebuie să-şi apere interesele. Mai ales procuratura ar putea investiga şi demonstra ce se întîmplă.”

Datoria pe care o pretinde firma ucraineană red-ului moldovenesc datează dinainte de 2001, iar managerul de atunci al RED-ului, Gheoghe Pelin care este cercetat penal de procuratură în legătură cu această tranzacţie, a declarat anterior că banii au fost achitaţi o dată, dar n-au ajuns la destinatar din cauza unui intermediar. Pelin se consideră nevinovat şi îl acuză pe Muruianu că ar fi favorizat firma ucraineană, acuzaţii pe care preşedintele CSJ le-a lăsat fără răspuns.

Într-un comunicat de presă emis astăzi de CSJ se arată că în 2008, atunci cînd a recunoscut datoria, instanţa n-a făcut altceva decît să execute o decizie judiciară a unui arbitraj internaţional, care ar fi obligatorie, se afirmă în comunicat.

Ministrul economiei Valeriu Lazăr spune că dacă nu va exista altă soluţie, RED-ul va achida datoria disputată astfel încît să nu ajungă în posesia altui proprietar.
XS
SM
MD
LG