Linkuri accesibilitate

Intrebări fără răspuns, victime și dosare nejudecate.


13 iunie 2000

Actualitatea Românească
. (Moderator: Radu Calin Cristea; corespondent: Andreea Pora)

Zece ani de la mineriada din 13-15 iunie
.

Se implinesc 10 ani de la începutul mineriadei din 13-15 iunie. Au rămas, în acesti ani, o serie de întrebări fără răspuns. Primul din dosarele grele ale mineriadei a fost trimis spre judecare de secţia parchetelor militare abia in 18 aprilie anul acesta, adica la aproape 10 ani după evenimente.

Dosarul vizeaza uciderea a 4 persoane şi rănirea altor 3 în noapte de 13 spre 14 iunie. Primele persoane aveau sa fie ucise în 13 iunie în faţa Ministerului de interne cu diagnosticul plaga prin împuşcare în diferite porţiuni ale cutiei craniene. Aveau sa fie împuşcate, mai simplu spus, la fel: in cap. Un posibil inventar a ceea ce ar fi trebuit sa faca şi din cauze obscure n-a făcut justiţia în cei 10 ani scurşi la mineriada din 13 -15 iunie 1990, în relatarea Andreei Pora.

Restabilirea ordinii in Bucuresti a început în zorii zilei de 13 iunie, cînd politia a atacat cu brutalitate grupul de grevişti ai foamei, operînd primele arestări. Pe parcursul zilei s-au înregistrat cîteva momente de maxima violenţă soldate cu morţi şi răniţi, cu maşini incendiate, distrugeri in facultatea de arhitectură, televiziune, poliţia capitalei, Ministerul de interne, sediul SRI. Noaptea au fost împuşcate 6 persoane în faţa Ministerului de Interne. Conflictul a fost agravat de comunicatul preşedintelui Iliescu prin care acesta a cerut forţelor fidele democraţiei să apere instituţiile statului de bandele de huligani şi „legionari.” Apelului i-au răspuns intr-o primă fază muncitorii de la IMGB.

Iar a doua zi, minerii din Valea Jiului, îndrumaţi de la balconul guvernului de acelasi Ion Iliescu să curețe Piata Universităţii, ortacii îi bat cu bestialitate pe studenti şi, în general, toate persoanele suspecte a fi „golani” sau intelectuali. Sediile PNTCD şi PNL sunt devastate. La fel redacţiile unor ziare şi locuintele unor lideri politici. Peste 1000 de oameni sunt arestati, maltratati şi duşi la Băneasa şi Măgurele.

In seara zilei de 14 iunie minerii sunt convocaţi la complexul expozitional. „Va multumesc pentru tot ce ati făcut în aceste zile, pentru atitudinea Dumneavoastră de înaltă conştiinţă civică”, rosteşte preşedintele Iliescu. A doua zi minerii pleacă, dar arestările continuă.

10 ani de la mineriada din 13 -15 iunie 1990 - care este bilanţul ? De-o parte există 7 morţi prin împuşcare în spate. Peste 1300 de persoane arestate abuziv, nenumăraţi cetăţeni bătuţi pe stradă, de mineri, dar si de poliţişti. De distrugeri nu mai vorbim. De cealaltă parte un singur miner, Denes Domocos condamnat la 8 ani de închisoare. Un altul, Nicolae Cămărăşescu, judecat pentru oprirea apariţiei cotidianului Romania Liberă. O sentinţă de restituirea unor bani furaţi din casa lui Ion Raţiu şi două sentinte civile de despăgubire a unor persoane incarcerate ilegal: Maria Dobrovicescu şi Mihai Duţă Cleper.

Desigur, la parchetul militar exista în lucru doua mari dosare. Primul, intitulat „Morţii şi răniţii” , care vizează uciderea a 4 persoane şi rănirea altor 3, trimis spre judecare in 18 aprilie anul curent. Si in care sunt acuzati de instigare la omor deosebit de grav generalul Mihai Chiţac, atunci ministru de interne, adjunctul său, generalul Gheorghe Andriţă, colonelul CalinTraian Stefan, fost şef pază şi control la Ministerul de Interne, colonelul Constantin Vasile, fost ofiter in cadrul comandamentul trupelor de paraşutişti şi colonelul Costea Dumitru, fost comandant al batalionului de jandarmi, la Ploieşti.

Al doilea mare dosar „Lipsitii de libertate”, aflat încă în faza de audieri a martorilor şi făptuitorilor, analizeaza ordinele date la acea vreme, deciziile politice arestările abuzive şi încarcerările în unităţi militare, precum şi cazarea, echiparea cu uniforme militare şi transportul a 958 de mineri, toate cu aprobarea generalului Victor Atanasie Stanculescu, acuzat de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. In nici unul din aceste dosare nu s-a dat, pînă în momentul de faţă, vreo sentinţă. Preşedintele Asociaţiei victimelor mineriadelor, Vasile Ene, afirmă că sunt mai multe dosare instrumentate în acest moment de procurorul Dan Voinea.

V. Ene: „Sunt 1021 de dosare din cei reţinuţi şi arestati ulterior la Băneasa şi Măgurele. Si mai sunt 746 de dosare - cazurile cu răniţii. Si mai sunt cazurile cu decedatii. Cei 7 morţi recunoscuti oficial şi mai este o bucăţică despre care noi spunem ca mai este o diferenţă pînă la 100 de persoane care au fost îngropate la Străuleşti 2, Domneşti şi arşi la crematoriul Cenuşa.”

Cum de s-a ajuns ca în 10 ani sa fie pronunţate doar 2 sentinte nu poate fi explicat decît printr-un lant de decizii şi pacte politice care au dus la tergiversarea finalizării dosarelor şi timiterea în judecată a celor implicati în mineriada din 1990. Pînă în 1996 lucrurile sunt de domeniul evidenţei. FSN-ul, organizatorul evenimentelor din 13-15 iunie se afla la putere. Mai straniu este ce s-a intimplat dupa ce CDR a ajuns la guvernare. In martie 1996, procurorul general Nicolae Cochinescu, rămas moştenire de la regimul Iliescu, afirma că dosarele celor trimişi în instanţă se află încă la poliţie, rezultînd de aici că, dupa 69 de luni încă se mai strîngeau probe şi mărturii.

In septembrie 1997, la instalarea sa în funcţie, noul procuror general, Sorin Moisescu anunţa că a dispus reluarea tuturor cercetărilor legate de 13 -15 iunie, dar majoritatea sentinţelor, date de procurorul Popov, cel care instrumenta dosarele au fost de neîncepere a urmăririi penale, inclusiv în cazul celor doi generali şi 3 colonei, care au fost trimişi acum în judecată. De abia în 1998, cînd dosarele au fost preluate de procurorul Dan Voinea, a început să se mişte ceva, în 1999, fiind, în sfîrşit întocmite 101 dosare penale. Cu toate acestea, Voinea însuşi a mărturisit că a fost intimidat în repetate rînduri cu privire la finalizarea acestor dosare.
XS
SM
MD
LG