Linkuri accesibilitate

Repunerea în drepturi a văduvelor și orfanilor de război


Veterani de război la Crucea de lîngă Coșnița

Veterani de război la Crucea de lîngă Coșnița

Cazul urmașilor lui Filip Lupașcu, căzut în luptele de la Coșnița și decorat post mortem cu ordinul Ștefan cel Mare





Ori de cîte ori am stat de vorbă cu veterani ai războiului transnistrean, cu mame ori soţii ale unor combatanţi şi poliţişti căzuţi pe cîmpul de luptă, am citit în ochii lor acelaşi reproş la adresa autorităţilor. Toţi aceşti oameni se simt nedreptăţiţi şi ocoliţi de programele de protecţie socială. Bărbaţi în floarea vârstei, au revenit acasă schilodiţi şi cu sănătatea şubrezită. Problemele lor s-au agravat în timp. Cei mai mulţi nu au mai putut să adune resursele necesare pentru procurarea unei locuinţe. Facilităţile oferite de Guvern pentru obţinerea de credite preferenţiale ca să procure sau să-şi renoveze locuinţele au fost binevenite şi extrem de necesare majorităţii veteranilor războiului de la Nistru. Numai că respectiva hotărâre de Guvern, adoptată în anul 2004, nu a avut în întregime acoperire financiară. În consecinţă, doar o parte neînsemnată de veterani a putut beneficia de aceste facilităţi.

Maria Lupașcu
Soţia cu cei doi feciori ai lui Filip Lupaşcu, căzut în luptele de la Coşniţa din mai 1992, locuiesc într-un apartament situat la ultimul etaj al unui bloc de locuit. Din cauză că podul curge în permanentă şi este mucegăit, copiii se îmbolnăvesc de cîteva ori pe an, îmi spune mama lor. Maria Lupaşcu a încercat să obţină un credit preferenţial, dar cînd a ajuns la bancă a aflat că nu mai sînt fonduri dedicate.

Maria Lupascu: “Chiar şi scrisoare de garanţie am avut, de patru ani. În primul an nu am avut ce să las în gaj pentru această sumă. Cînd am hotărît cu gajul nu au mai primit cereri la banca de Economii. Nu se mai dau credite, chiar dacă şi le merităm noi”.

Filip Lupaşcu a fost decorat post-mortem cu cea mai înaltă destincţie militară Ordinul “Ştefan cel Mare”. Astăzi o stradă din Chişinău îi poartă numele. Cu toate acestea, familia eroului nu a putut obţine nici măcar un lot pentru construcţia unei case în muncipiul Chişinău, deşi edilii capitalei i-au făcut mai multe promisiuni. Când a căzut în luptă Filip Lupaşcu, cel mai mic fecior avea doar 6 luni, iar cel mare – 2 ani. Indemnizaţia de 500 de lei care se acordă cavalerilor Ordinului Ştefan cel Mare ar fi fost o salvare pentru cei doi copii, spune mama lor, numai că atunci când a solicitat-o i s-a spus că doar cei vii au dreptul la indemnizaţie, nu şi cei decedaţi.

Maria Lupaşcu “Meritau să aibă o căsuţă a lor, acolo, pe strada care poartă numele tăticului lor. Dar n-a fost să fie. Sînt mîndră că sînt soţia eroului Filip Lupaşcu şi mă bucur că a fost un bărbat curajos, puternic, patriot al neamului. Dar cu părere de rău, pînă acum n-am putut să primesc ceva, din ceea ce merităm. Copiii mei sînt foarte supăraţi. Şi eu mă strădui atunci cînd îi văd trişti să le spune că va fi bine”.

Pentru că s-au simţit uitaţi de autorităţi şi chiar de organizaţii ale veteranuilor de la Nistru, văduvele de război şi copiii acestora s-au unit într-o asociaţie, înregistrată recent. Maria Lupascu, care este vicepresedinta acestei structuri noi, spune că organizaţia se va concentra pe protectia socială şi repunerea în drepturi a văduvelor de război şi copiilor celor căzuţi în luptele de la Nistru.

Eduard Maican
Eduard Maican, preşedintele Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului pentru Independentă, spune că cei mai mulţi dintre veteranii care şi-au jertfit sănătatea pentru independenţa şi integritatea statului, locuiesc în condiţii foarte grele, unii pe la rude sau cu chirie. Deşi au dreptul la o locuinţă, foarte puţini veterani au fost ajutaţi să-şi îmbunătească condiţiile de trai. Maican precizează că iniţiativa Guvernului şi multe altele din anii precedenţi, au fost lansate doar de ochii lumii.

Eduard Maican: “Au fost făcute pachete de documente. Oamenii au făcut chieltuilei, au umblat pe drumuri. Şi din motive necunoscute, din anul 2008, a fost stopată plata. Doar vreo 5 procente din vetranii noştri, din cei care necesită ajutor, au beneficiat de acest credit”.

Cele cîteva organizaţii ale veteranilor de la Nistru, trecînd peste proverbialele rivalităţi, au semnat recent un set comun de propuneri adresate noii guvernări. Au fost ascultaţi şi au primit promisiuni. Acum sunt în aşteptare, dar, spun ei, se tem că anunţatele alegeri anticipate vor amîna din nou soluţionarea problemelor veteranilor şi a famililor acestora.

Eduard Maican “Avem un şir de localităţi unde lipseşte rezerva necesară de loturi pentru construcţii. În unele localităţi este imposibil de a rezolva această problemă. Au fost făcute demersurile corespunzătoare către Guvernul R.Moldova, către Parlament, către Preşedintele ţării. Acum aşteptăm ... deacum noul Parlament”.

Ministra Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga spune că Ministerul are în vedere şi veteranii războiului de la Nistru, văduvele şi copiii celor căzuţi în lupte, în calitate de categorie social-vulnerabilă care trebuie să beneficieze de protecţie din partea statului, dar, precizează demnitara, politicile de protecţie socială se construiesc în prezent pe principiul de a ajuta în parte persoanele vulnerabile, care au nevoie de asistenţă, şi nu pe categorii definite apriori.

Statisticile invocate de surse oficiale arată că în războiul de pe Nistru de acum 18 ani au fost antrenate circa 30 de mii de persoane. În timpul războiului au decedat aproape 400 de persoane, mai mult de o mie au fost rănite, iar peste 250 - au devenit invalizi. 260 de copii au rămas orfani. Deja pe timp de pace au decedat peste 3500 de veterani ai războiului de la Nistru.
XS
SM
MD
LG