Linkuri accesibilitate

Valențe simbolice și pragmatice

Criticul de artă Vlad Bulat este unul dintre primii o sută de cetăţeni moldoveni care şi-au obţinut cetăţenia română la începutul anilor 90.
Vlad Bulat consideră că în cazul familiei sale, dar şi al sutelor de mii de alţi cetăţeni ai Republicii Moldova dreptul de a fi cetăţean român este un drept moştenit prin naştere, ÎNTRUCÎT „cetăţenia română i-a fost luată în mod abuziv odată cu venirea trupelor sovietice pe actualul teritoriu al Republicii Moldova – parte componentă a României până în acel moment”, spune Vlad Bulat.

El se hotărâse să-şi redobândească cetăţenia română exclusiv din considerente idealiste, iar procedura extrem de facilă pe atunci nu l-a descurajat.
„Mi-am dorit să fiu ceea ce sunt de fapt şi să fiu şi cu actele în regulă. Gândi-ţi-vă că la acel moment exiate încă URSS-ul. Dar pe de altă parte, nimeni nu mi-a pus nici o piedică. Şi era foarte simplu. Pe vremea ceea se obţinea cetăţenia în opt zile. Mă gîndesc ca la un moment dat să scriu şi o carte despre asta.”

Acum însă raţiunile pragmatice şi libertatea de circulaţie pe care o oferă un paşaport românesc primează în comparaţie cu motivele de ordin spiritual, situaţie pe care solicitanţi recunosc dar nu o afişează. Jurnalistul de etnie rusă Vladimir Popov nu se sfieşte să le spună lucrurilor pe nume.

Vladimir Popov: „Soţia mea este ucraineancă cu rădăcini poloneze. Ca să-şi obţină cetăţenie poloneză, ea ar trebui să revină în Ucraina, să aibă acolo un imobil şi viză de reşedinţă. Deci e foarte complicat. Pentru mine este la fel de dificil să obţin cetăţenia rusă, pentru că Rusia a complicat nu demult procedurile. Da cetăţenia română mi-o doresc pentru ca să pot circula liber eu şi fiica mea. Mi-aş dori să studieze peste hotare, că la noi învăţămîntul este foarte prost”.

Sondajele efectuate în ultimii ani arată că fiecare al doilea moldovean şi-ar dori cetăţenia română, indiferent de etnie, gândindu-se în primul rând la posibilitatea de a circula liber în UE sau la cea de a putea locui sau munci în România şi foarte puţini dintre ei doresc să fie cetăţeni români pentru că s-ar considera etnici români convinşi. Numai că procedura de obţinere a acestei cetăţenii a devenit extrem de anevoioasă, după ce numărul de solicitări a crescut de la an la an. Fostele autorităţi comuniste considerau cetăţenia română drept periculoasă şi ofensatoare la adresa interesului naţional moldovenesc. Scenariile cele mai sumbre prognozau chiar o diluare inevitabilă a „naţiunii moldoveneşti” şi asimilarea inevitabilă de către România a noilor români din Republica Moldova cu tot cu teritoriu.

Guvernarea actuală altfel tratează subiectul dublei apartenenţe a cetăţenilor moldoveni. Iată ce a declarar Europei Libere premierul Vlad Filat: „Nu văd niciun pericol. Trebuie să pornim de la o situaţie care există de fapt – dorinţa cetăţenilor care are la baza diferite situaţii ale lor – dorinţa de a circula, de a asigura o perspectivă pentru copii, etc...Pentru noi este important ca cetăţenii RM să fie asiguraţi în drepturi şi libertăţi. Iar acesta este un drept al cetăţeanului de care, dacă doreşte, trebuie să poată să facă uz.”

Premierul liberal democrat se declară convins că, atunci cînd Moldova va obţine libera circulaţie pe care şi-o doreşte în spaţiul comunitar, valenţa simbolică a cetăţeniei române o va devansa pe cea pragmatică.
XS
SM
MD
LG