Linkuri accesibilitate

Presiunea din partea părinților care aşteaptă note mari de la copii, atrage după sine consecinţe nedorite





Săptămîna aceasta moldovenii au intrat în febra examenelor de bacalaureat, care de la o vreme au devenit un fel de sperietoare atît pentru elevi, cît şi pentru părinţii acestora. În zilele în care se susţin examene în instituţiile de învăţămînt poţi întîlni mai mulţi părinţi decît elevi. Aliona Zgardan este unul dintre ei.

Aliona Zgardan
Aliona Zgardan: „Părinţii îşi dau seama că situaţia economică, socială este complicată, politică de asemenea. Vor să-i vadă căpătuiţi, vor să-i dea la studii, vor să-i vadă cu o profesie, la casa lor, de aceea părinţii au emoţii. Sînt în stare să facă orice ca să-şi rezolve problema. Pentru că este o problemă absolvirea, apoi admiterea, apoi aranjarea copilului.”

Aşa explică Aliona Zgardan buluceala părinţilor pe la uşile liceelor în perioada examenelor de bacalaureat mama a doi copii. Forfota din ajunul examenelor pare să aibă motivaţii sociale mai mult. Grija pentru ziua de mîine a copiilor ia proporţii exagerate în perioadele examenelor. Pe coridoarele sau în curţile şcolilor ajungi să vezi mai mulţi părinţi decît elevi. Buchetele somptuoase de flori, hainele de sărbătoare, sumele exagerate de bani pentru tot felul de servicii „extraşcolare”, toate avînd bineînţeles o singură ţintă - binele copilului. De ce această cocoloşeală şi preocupare a părinţilor?

Aliona Zgardan: „La noi lumea crede că dacă o să aibă studii o să trăiască copilul mai bine, o să se angajeze mai reuşit, o să se integreze bine, o să aibă bani. Este o reminiscenţă, cred că. Oamenii cu carte trăiau cîndva bine”.

Încearcînd să justifice comportamentul părinţilor moldoveni Aliona Zgardan adaugă: „Este o goană cred că moldovenească după mult, este o fală, este o modă, este o ruşine să spui că copilul tău învaţă pe 8 sau pe 7. Este concurenţă”.

S-ar părea că mămoşenia acestor părinţi ar avea explicaţii justificate. Dorinţa să-şi vadă odrasla competitivă într-o societate care a lăsat în urmă socialismul ce pretindea să le dea mai multă siguranţă în ziua de mîine tinerilor, şi a intrat în forţă, ori pe nepusă masă, în economia de piaţă cu derivatele-i sociale.

Cum pot fi explicate eforturile depuse de părinţi ca să obţină note alteori nemeritate pentru copiii, în loc să lupte cu inverşunare pentru calitatea studiilor sau abilităţile copilului ce l-ar ajuta mai degrabă să se adapteze unei lumi în permanentă schimbare? Chiar dacă acestea ar putea fi un atu pentru a intra la facultate, realitatea arată că ele nu folosesc la nimic atunci cînd îţi cauţi de lucru, iar şomeri cu studii superioare şi note mari la licenţă sînt destui în Moldova.

Psihologul Angelina Tănase, mamă şi ea a doi copii, spune că mai degrabă ar fi vorba despre conformismul moldovenilor.

Angelina Tănase: „Din lipsă de cunoştinţe, eu cred, şi educaţia din familie vizavi de cît de importante sînt anumite lucruri. De multe ori oamenii consideră că facultatea sau nişte studii îl fac pe om neapărat fericit, neapărat împlinit şi cu salariu mare. Cunoaştem multe exemple de oameni cu facultăţi care pînă la urmă nici nu cîştigă, nici nu sînt fericiţi. Anumite stereotipuri nu au de fapt nicio valoare. Nu-i neapărat ca ceea ce crede vecinul despre timpul de afară trebuie să se refere şi la tine. Tu poţi să-l vezi altfel”.

Această grijă pentru copil ar putea mai degrabă să fie una păguboasă, pentru că părintele reprezintă pentru odrasla sa un model de comportament, spune mama psiholog. Iar atunci cînd părinţii se preocupă mai mult de aparenţe, n-ar trebui să aştepte de la copiii lor ca aceştia să pună mai mult preţ pe calitatea studiilor. Altfel zis părinţii îi fac copilului un mare deserviciu, avînd însă iluzia că îl ajută.

În plus, presiunea din partea adulţilor care aşteaptă note mari de la copiii lor atrage după sine consecinţe nedorite, simte nevoia să adauge Angelina Tănase: „Copiii simt, lor li se transmite fără voia lor, această stare emoţională a părinţilor, starea de anxietate, de grijă exagerată, copiii nu mai sînt atît de încrezători în forţele proprii şi dacă vreţi copiii acţionează după un model care ar semăna cu o programare”.

Din această ecuaţie nu poate fi omis statul care de la proclamarea independenţei încoace modifică regulile de admitere în facultăţi şi pe cele de susţinere a bacalaureatelor, din unul şi acelaşi motiv: să descurajeze corupţia din sistemul de educaţie. Intenţii nobile ... pe post de pavaj.
XS
SM
MD
LG