Linkuri accesibilitate

Legislative anticipate în noiembrie, precedate de un referendum în septembrie


Thorbjorn Jagland (Consiliul Europei)

Thorbjorn Jagland (Consiliul Europei)

Aflat în vizită la Chișinău, Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland susține ideea organizării referendumului asupra modalității de alegere a șefului statului


Coaliţia de guvernămînt şi-a anunţat astăzi decizia finală cu privire la modificarea constituţiei şi anticipate, o decizie sprijinită şi de europeni. Republica Moldova va avea alegeri parlamentare în noiembrie, iar pînă atunci Alianţa îi va întreba pe cetăţeni dacă vor sau nu să aleagă ei şeful statutului în cadrul unui referendum programat pentru luna septembrie. În funcţie de răspunsul cetăţenilor, în aceeaşi zi cu anticipatele ar putea avea loc şi alegeri prezidenţiale. Asta dacă cetăţenii vor opta pentru alegerea directă a şefului statului, aşa cum au optat în majoritate în mai multe sondaje de opinie.

Pînă acum, confruntaţi cu o prevedere constituţională nu tocmai explicită în ceea ce priveşte referendumul ca modalitate de amendare a constituţiei, partidele din coaliţie nu ştiau dacă vor avea girul europenilor pentru desfăşurarea unui plebiscit. Astăzi însă ei l-au auzit pronununţîndu-se chiar pe Secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, care a acordat toată susţinerea pentru organizarea plebiscitului.

Thorbjorn Jagland: „Aparent, nu s-a putut ajunge la un consens între toate fortele politice și credem că trebuie să lăsăm aceasta chestiune la discreția cetățenilor, ca intr-o democrație. Toate instituțiile europene, inclusiv Comisia de la Veneția, sprijină această decizie. Fac un apel către toți cetățenii Republicii Moldova să vină la urne și să ajute la depășirea crizei cu care se confrunta țara dumneavoastră”.

În cadrul referendumului programat pentru începutul lunii septembrie, oamenii vor fi întrebaţi dacă vor sau nu să-şi aleagă singuri preşedintele, iar dacă răspunsul va fi favorabil, atunci actualul preşedinte interimar va dizolva parlamentul, cel mai probabil în luna octombrie, iar cetăţenii vor fi chemaţi din nou la urne la început de noiembrie pentru a alege un nou legislativ şi un preşedinte concomitent.

Iată cum şi-au comentat decizia comună cei patru lideri de partide componente ale alianţei de guvernămînt.

Liderul PL, Mihai Ghimpu: „Atunci când parlamentul nu poate face faţă unei situaţii de criză, decizia trebuia să o ia cei care au delegat puterea - poporul".

Liderul PLDM, Vlad Filat: „Alegeri anticipate la începutul lunii noiembrie, împreună cu cele prezidenţiale vor permite ca agenda pe care o are R. Moldova, ambiţiosă şi vitală, ce ţine de integrarea europeană să poată fi implementată. Este o zi importantă pentru Republica Moldova dar mai important este să trecem solidar la implementare”.

Liderul PD, Marian Lupu: „AIE prezintă o poziţie unică şi consolidată pentru depăşirea crizei constituţionale şi politice. Nimeni nu şi-a dorit să meargă pe calea alegerilor din nou şi din nou. Ţara ar fi avut nevoie de a gestiona afacerile publice într-o manieră calmă, dar avem legea pe care trebuie să o urmăm şi o vom urma”.

Şi liderul AMN, Serafim Urechean: „Cetăţenii nu doresc anticipate, dar nu avem dreptul de a nu îndeplini prevederile Constituţiei. Sunt realizări bune ale actualei guvernări, a fost stopată căderea în prăpastie. Vom participa împreună la referendum, vom participa ulterior la anticipate şi sunt convins că forţele proeuropene vor câştiga”.

Opoziţia comunistă, care optează pentru păstrarea practicii de alegere a şefului statului de către Parlament, dar printr-o procedură simplificată progresiv, pe măsură ce eşuează tentativele, nu au comentat deocamdată decizia alianţei sprijinită de Consiliul Europei.

Solicitat de noi, un fruntaş comunist, deputatul Vadim Mişin, şi-a exprimat totuşi nemulţumirea: „Ar trebui mai întîi ca europenii să se înţeleagă între ei. Un oficial susţine referendumul, Comisia de la Veneţia nu susţine. Ce-i asta. Eu am în faţă decizia acestei comisii în care nu există nici urmă de referendum. Scenariul anunţat astăzi este anticonstituţional, dar îl vom comenta mine.”

Nevoia unor noi anticipate, aşa cum ne amintim, a apărut după ce coaliţia pentru integrare europeană constituită după anticipatele din 29 iulie n-a avut voturi suficiente în parlament pentru a alege un preşedinte. Atît coaliţia, cît şi PCRM-ul trecut în opoziţie au avansat căi diferite de ieşire din impas, primii optînd pentru alegerea directă, de către popor, a şefului statului, în timp ce comuniştii au optat pentru păstrarea procedurii existente, într-o variant simplificată, de alegere a preşedintelui de către parlament. Cum părţile nu au reuşit să se pună de acord asupra unei variante comune, nici una dintre ele nedispunînd de suficiente voturi pentru a-şi aproba propria variantă în parlament, alianţa a decis să scoată problema la referendum.
XS
SM
MD
LG