Linkuri accesibilitate

Tinerii transnistreni: optimişti şi dornici să-şi continue studiile în afara regiunii

Radu Benea: Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:

Soţia jurnalistului Ernest Vardanean se plânge de indiferenţa Chişinăului.

Fost oficial în administraţia republicană a Statelor Unite laudă politica administraţiei Obama faţă de Republica Moldova.

Anul şcolar s-a încheiat. Ce alegere vor face absolvenţii?

Începem ca de obicei cu buletinul de ştiri. Principalele evenimente ale săptămânii trecute le trece în revistă de colega mea, Diana Răileanu.

Ştiri:
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Vicepremierul Moldovei şi ministru de externe Iurie Leancă a susţinut în întilnirea sa din 28 mai, de la Moscova, cu omologul său rus, Serghei Lavrov că demilitarizarea regiunii transnistrene va duce la sporirea încrederii între părţi şi va grăbi soluţionarea conflictului transnistrean. La rândul său, Serghei Lavrov a spus că „Rusia este interesată să contribuie la întărirea suveranităţii Republicii Moldova şi a neutralităţii sale constituţionale”. Serghei Lavrov a vorbit şi destre nevoia unor compromisuri pentru deblocarea negocierilor în formatul 5+2 şi a utilizării „lucrurilor pozitive” acumulate de-a lungul anilor în procesul de negocieri pentru elaborarea unui statut garantat temeinic al Transnistriei, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Serghei Lavrov şi Iurie Leancă au au semnat planul consultărilor interministeriale bilaterale pentru 2010.

Compania Moldova-Gaz nu are de gând să plătească datoriile la gaze ruseşti ale tranistrenilor, a declarat preşedintele companiei, Alexandr Gusev, citat de Publika TV. Gusev a mai spus că singura metodă de a-i obliga pe transnstreni să-şi achite datoria ar fi întreruperea livrărilor de gaz, dar a adăugat că Moldova-Gaz nu are această posibilitate. Recent, furnizorul rus Gazprom a depus o cerere în instanţele de la Moscova, pentru datoriile acumulate de Moldova în anii 2006-2007. Suma restantă este de aproape 290 de milioane de dolari, dintre care aproape 250 de milioane sunt de fapt datoria Transnistriei. Liderul transnistrean Igor Smirnov a spus că Tiraspolul este gata să plăteascã datoriile, dar numai dacă semnează cu Gazprom un contract direct, nu prin intermediul moldovenilor.

Preşedintele Alexandr Lucaşenka a anunţat că Belarus este gata să ofere Rusiei drept de proprietate integral asupra conductelor sale, inclusive a celor de transzit spre ţările UE, în schimbul unui preţ scăzut la gaze. Rusia deja deţine la Beltransgaz 50 la sută din acţiuni, pentru care a plătit 5 miliarde de dolari în 2006.

Comisia Europeană a recomandat ridicarea obligativităţii vizelor pentru albanezi şi bosniaci. Ambele ţări balcanice doresc să adere la Uniunea Europeană şi sunt singurele din regiune, în afară de Kosovo, ai căror cetăţeni au nevoie de viză de intrare în Uniune. Înainte de a deveni realitate, recomandarea renunţării la vize mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de fiecare din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, Amnesty International a cerut Statelor Unite, Rusiei şi Chinei să ratifice tratatul de la Roma privind participarea la Curtea Penala Internatională, creată cu 10 ani în urmă. În raportul pe 2010, Amnesty International deplînge mai ales faptul că mult prea multe guverne consideră că sunt peste lege sau că pot acţiona în afara legislaţiei internaţionale. În ce priveşte Republica Moldova, raportul Amnesty menţionează în detaliu o serie de abuzuri în domeniul drepturilor omului, raportate în legătură cu evenimentele din 7-8 aprilie 2009.

Preşedintele Ucrainei Victor Ianukovici a spus că ţara sa vrea să găzduiască în munţii Carpaţi Jocurile Olimpice de Iarnă din anul 2022. Până acum, singura experienţă olimpică a ucrainienilor a fost ţinerea unor meciuri de fotbal la Kiev în 1980, când Jocurile Olimpice de Vară au avut loc la Moscova. Următoarele Jocuri de Iarnă se vor ţine la Soci, în Rusia, în 2014.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Irina şi Ernest Vardanean
În curând se împlinesc două luni de când jurnalistul independent Ernest Vardanean a fost reţinut de serviciile secrete de la Tiraspol. Soarta jurnalistului rămâne incertă, iar soţia sa Irina a declarat Europei Libere că nu l-a mai văzut de pe 11 mai şi nu mai are nici o ştire. Poate mai deprimant pentru Irina Vardanean este senzaţia că soţul ei a fost uitat: de avocaţi, de politicieni, de toată lumea.

Irina Vardanean: „Toţi, toţi au uitat de noi. Nu am nici un fel de informaţie”.

Am întrebat-o pe Irina dacă a primit până acum vre-un răspuns la zecile de scrisori expediate pe numele unor organzaţii internaţionale sau a unor şefi de stat, inclusiv la adresa lui Dmitri Medvedev.

Irina Vardanean: „Nu, nu am primit nimic. Mai mult, nu ne mai sună nici avocaţii moldoveni, şi nici persoanele din Moldova care ne-au promis să ne sprijine. Iar eu îl telefonez pe avocatul nostru, însă telefonul său, nu ştiu de ce, este inaccesibil”.

Soţia jurnalistului spune că nu are nici o veste de la soţul ei, pe care ultima dată l-a văzut pe 11 mai, de ziua lui de naştere, ziua în care Ernest Vardanean a apărut cu pretinsul auto-denunţ la televiziunea transnistreană.

Irina Vardanean: „Nici nu ştiu ce să mai credem. Suntem disperaţi, cu totul. Am dus anchetatorului cererea să ne permită să-l vedem în izolatorul de detenţie, dar el nici n-a vrut s-o primească. A spus: la ce bun? Dacă va fi nevoie, veţi veni la noi la minister. O să vă chemăm atunci când noi o să decidem. Ei spun că starea sănătăţii lui Ernest e bună. Eu ştiu însă că este cel puţin deprimat, că dispoziţia sa e foarte schimbătoare şi că are gânduri negre”.

Am întrebat-o pe Irina cum se descurcă singură cu doi copii şi cine o ajută?

Irina Vardanean: „Autorităţile moldovene au promis să ne ajute, dar aşa şi nu ne-au telefonat şi nu ne-au ajutat. Chiar în primele zile mi-au propus, însă eu am refuzat, având atunci o anumită sumă de bani şi crezând, mai bine zis, nici nu doream să mă gândesc la faptul că lucrurile se vor împotmoli. Acum, mijloacele mele băneşti sunt pe sfârşite, însă nimeni nu ne mai sună şi nici nu ne întreabă de soarta noastră. Deci, avem probleme şi în acest sens, chiar dacă noi nu le acordăm atenţie, însă dacă tot m-aţi întrebat... Ne-au promis că ne vor suna, ne-au promis, dar toţi au dispărut. Sigur, eu lucrez, dar am copil mic şi atunci, cum să spun, găsim cumva posibilităţi şi ne ajutăm între noi. Bani nu avem să angajăm o bonă, de aceea cineva rămâne cu copilul pentru câteva ore ca să pot să merg la lucru. E mama lui Ernest, sora lui şi atât. Noi locuim acum împreună şi ele stau pe rând cu copilul, cât eu sunt la serviciu”.

Faptul că este soţia jurnalistului acuzat de înaltă trădare, spune Irina, nu i-ar fi creat până acum probleme la serviciu, unde şefii şi colegii ar avea o atitudine loială. Totuşi, după auto-denunţul televizat al soţului ei, Irina spune că nu ştie ce va urma.

Irina Vardanean: „În general, nu mai înţeleg nimic. Avocatul moldovean spune că e mai mult ca sigur că după asta Ernest trebuie să fie eliberat. De ce, nu am înţeles, pentru că nu mi-a explicat, iar apoi n-am mai putut comunica, pentru că nu ştiu unde a dispărut. Iar avocatul local spune că, dimpotrivă, dosarul este pregătit acum pentru instanţă şi că va fi judecat. Eu nu ştiu dacă pe 10 iunie, când expiră cele două luni, instanţa va prelungi sau nu mandatul de arest, dar se pare că sunt foarte hotărâţi, iar avocatul local spune că s-ar putea totuşi să-l prelungească cu o lună”.

La întrebarea ce va întreprinde mai departe, Irina a răspuns:

Irina Vardanean: „Pe avocatul transnistrean evident că nu mizăm. Atorităţile moldovene mi-au promis să-mi găsească un avocat din Rusia, dar, vă spun c-au dispărut de trei săptămâni. De aceea, nu ştiu, se vor supăra sau nu, dar în acest moment mă pregătesc să scriu o cerere de graţiere pe numele lui Smirnov. Pentru că pe toţi i-am rugat, la toţi am scris şi nu am nici un răspuns oficial. Şi de aceea, ultima mea cerere va fi adresată lui Smirnov. Sunt gata să merg la el, să mă închin, mi-e totuna. Nu mai am la cine apela, pentru că nimeni n-a răspuns rugăminţilor mele. Da, mi-au promis, însă au trecut două luni, toţi audispărut şi toţi au uitat că omul stă la închisoare. Şi-au făcut publicitate, cine şi cum a putut, unii şi-au făcut imagine politică, însă acum, pe nimeni nu mai interesează că un om nevinovat stă la închisoare şi că este folosit în jocuri politice, că are doi copii mici care-l aşteaptă cu sufletul la gură pe tatăl lor şi nici nu ştiu ce să le mai spun despre asta. De aceea, asta-i tot ce pot să fac: să-i cer graţiere lui Smirnov, altceva nu pot să fac nimic, doar să mă înec în Nistru. Nu am altă alegere şi nici nu mai ştiu pe cine să rog. Lui Medvedev tot i-am scris şi l-am rugat”.

Solicitaţi de Europa Liberă, avocaţii de la Chişinău ai familiei Vardanean au evitat să cometeze declaraţiile Irinei, menţionând doar că au făcut toate demersurile necesare şi că rămân în continuare în aşteptarea răspunsurilor, pe care, din păcate, nu pot să le grăbească, şi întâi de toate aşteaptă un răspuns de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la cererea privind examinarea cazului Ernest Vardanean în regim de urgenţă.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Potrivit unui articol de opinie publicat de cotidianul american Washington Post, un înalt demnitar al fostei administraţii americane republicane, David Kramer, fost asistent al secretarului de stat pentru Europa si Eurasia, acum expert la Fondul Marshall, critică administraţia democrată pentru neglijarea Georgiei şi Moldovei „pentru a avea o relaţie cât mai bună cu Rusia, iar prin faptul că administraţia pare să fi adoptat o abordare concentrată strict pe Rusia a neglijat sau chiar abadonat alte ţări din regiune”. David Kramer a revenit la aceste critici într-un interviu cu Europa Liberă, tradus şi rezumat de Ileana Giurchescu:

David J. Kramer
În discuţia cu Europa Libera, David Kramer a revenit la ideea că administraţia Obama este atât de preocupată de strategia relansării relaţiei cu Rusia, încât ignoră alte ţări din regiune; mai puţin Republica Moldova, în comparaţie cu restul ţărilor din Caucaz sau chiar cu Ucraina: „În raport cu Moldova, cred că politica administraţiei trebuie lăudată, susţine noua guvernare prin programul Provocările mileniului; dar nu sprijină nici pe departe suficient ţările din Caucaz…”

În Azerbaidjan nu a trimis un ambasador de un an, se concentrează în schimb unilateral pe reconcilierea armeano-turcă, accente neproductive, în opinia fostului demnitar american.

În ce priveşte Transnistria, Kramer nu crede că Statele Unite pot face mai mult în acest moment, decât să insiste pe reluarea negocierilor în format 5+2, negocieri la care să ceară, împreună cu partenerii europeni, retragerea trupelor ruseşti. David Kramer insistă totodată pe importanţa măsurilor de întărire a încrederii reciproce între cele două maluri ale Nistrului, strategie aplicată în mare parte de guvernul de la Chişinău.

Numai că David Kramer nu exclude posibilitatea ca Republica Moldova să aibă de suferit aşa-zise „pagube colaterale”, pricinuite de decizia României de a găzdui elemente ale scutului antirachetă american: ”S-ar putea ca Rusia să folosească acest pretext pentru a argumenta că trebuie să-şi mențină prezenţa militară în Transnistria, este de aşteptat ca şi Transnistria să folosească acest argument”, este opinia lui David Kramer.

În viitor, ţările din bazinul larg al Mării Negre trebuie să se ocupe şi singure de evoluţia lor democratică.

Moldova va avea noi alegeri anticipate, nu se ştie când dar va fi cu sigurnaţă un moment crucial, apreciază David Kramer. Ucraina ar putea deschide larg uşa influenţei ruse sau ar putea să mai menţină ceva din elementele de independenţă naţională. Cea mai ingrijorătoare evoluţie pentru David Kramer este însă cea a conflictului armeano-azer privind Nagorno-Karabach şi desigur menţinerea integrităţii teritoriale a Georgiei.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Anul şcolar s-a încheiat. Ce speranţe de viitor au tinerii absolvenţi din Transnistria, a încercat să afle colega mea Diana Răileanu.

Universitatea din Tiraspol
Absolvenţii şcolilor transnistrene sunt acum în aşteptarea ultimei etape de testare, cea a aşa-numitului „examen unic de stat”, introdus acum trei ani, după modelul rusesc de învăţământ. Examenele încep după 1 iunie. Tinerii par optimişti, iar mulţi dintre cei cu care am discutat spun că vor să-şi continue studiile nu doar în Transnistria, la fel ca şi Irina, o liceană din Tiraspol.

„Am trecut de pretestare. Mi-a plăcut. Nimeni nu te sâcâie să-i şopteşti. Stai singur şi scrii în linişte. În general, vreau să-mi continui studiile la Chişinău. E mai prestigios. Voi absolvi liceul acolo - doar sunt acolo vorbitori de limbă rusă. În fine, aş putea să învăţ şi limba. Eu voi fi tehnolog în producerea medicamentelor şi a preparatelor cosmetice”.

Absolventa Oxana spune că examenul unic n-o sperie, chiar dacă este ceva inevitabil.

„La început, eram toţi destul de înspăimântaţi, însă la pretestarea din aprilie ne-am convins că nu-i atât de grav. E materia de bază – aceleaşi probleme, aceleaşi soluţii. Pur şi simplu, nu trebuie să te temi, ci să te pregăteşti”.

În opinia lui Alexandru, examenul unic ar fi o formă obiectivă de verificare a cunoştinţelor elevului.

„Am susţinut pretestarea în cadrul Universităţii din Tiraspol cu „satisfăcător” şi „excelent”. Aşa că nu-mi mai este frică. Eu cred că examenul unic este necesar. E o verificare obiectivă a cunoştinţelor”.

Alexandru se consideră norocos, pentru că deja este student. L-am întrebat cum i-a reuşit?

„Voi învăţa în Rusia. Am intrat în cota de admitere. Am adunat actele necesare, comisia le-a examinat şi am trecut”.

Anul acesta, teste finale vor susţine şi absolvenţii clasei a 9-a – este de fapt acelaşi examen unic, dar a fost numit astfel, ca să nu-i streseze pe copiii. Părinţii se pare însă au emoţii mai mari. Mama unei eleve în clasa a 9-a e convinsă că oricum s-ar numi - test sau examenul unic – este prea stresant pentru copii.

„Sigur, este un stres. E prea devreme pentru ei să suţină acest examen. La copiii din clasa a 11-a psihicul este deja stabil, pentru a 9-a - e prea devreme. Ei încă nu înţeleg pe deplin seriozitatea acestui examen, dar numai la auzul acestui cuvânt intră deja în panică”.

În anul de studii 2009-2010, în Transnistria mai mult de trei mii şi jumătate de elevi în clasa a 11-a speră că obţină diploma de absolvire a studiilor medii complete.

Radu Benea: a fost Diana Răileanu, relatând despre sfârşitul anului şcolar în Transnistria şi speranţele absolvenţilor.

Doamnelor si domnilor, punem şi noi punct aici emisiunii noastre. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG