Linkuri accesibilitate

Lentoarea justiției în dosarele victimelor represiunii din aprilie 2009


Natalia Moloșag

Natalia Moloșag

Ion Guzun (IDOM): „Cu siguranţă, marea majoritate a poliţiştilor implicaţi au făcut ceva. Şi chiar dacă nu au bătut efectiv, ei au văzut. Faptul că au văzut şi nu s-au implicat înseamnă coparticipare”


Astăzi au avut loc audieri repetate în cazul Sergiu Creţu, unul dintre tinerii torturaţi după 7 aprilie. Săptămîna aceasta urmează să se desfăşoare încă o şedinţă de judecată în cazul altor două victime ale torturii aplicate în comisariatele de poliţie – surorile Oxana şi Ludmila Radu din Cahul. Să însemne oare acest lucru că justiţia din Moldova, după mai mult de un an de la producerea evenimentelor - timp în care nu a fost pronunţată nicio condamnare – este hotărîtă să facă dreptate?

Faptul că mai multe dosare ale victimelor tratamentelor inumane au ajuns pînă la urmă în instanţa de judecată este considerat de avocaţii pătimiţilor un succes incontestabil, asta în condiţiile în care de multe ori urmărirea penală este încetată din lipsa probelor. Nici partea vătămată, nici avocaţii însă nu se îmbată cu apă rece. Avocata Natalia Moloşag care reprezinte interesele lui Sergiu Creţu şi a surorilor Radu, spune că se va putea vorbi despre rezultatele justiţiei doar după ce vor fi pronunţate sentinţele pentru cei care au torturat tinerii în comisariate. Nu toate dosarele însă au material probatoriu suficient pentru condamnare, susţine avocata.

Natalia Moloşag: „Sincer să vă spun am careva dubii asupra cazului fetelor, deoarece ceea ce ţine de tortura psihologică este mai complicat de demonstrat la noi în instanţele noastre”.

În acelaşi timp, lipsa procesului-verbal de percheziţie corporală din dosarul Oxanei şi Ludmilei Radu ar reduce semnificativ şansele unei decizii judecatoresti echitabile.

Natalia Moloşag: „Lipsa acestor procese-verbale, care obligatoriu trebuiau să fie prezente în dosar, ne face să ne gîndim că cineva intenţionat le-a scos din dosare. În acelaşi timp, lipsa lor ne îngreunează posibilitatea de a demonstra că ele au fost întocmite de către o persoană anumită, care a fost recunoscută de fete”.

Ion Guzun
Ion Guzun, coordonator de proiecte la IDOM, spune că punerea pe rol a dosarelor nu înseamnă neapărat că justiţia îşi face treaba onest. Juristul aduce drept contra-argument încetineala cu care a acţionat procuratura. Primele ordonanţe de începere a urmăririi penale pe care le-a emis aceasta datează din septembrie-octombrie şi din zilele imediat următoare evenimentelor din 7 aprilie, aşa cum spune buchia legii. În plus, Ion Guzun spune că ar mai fi dosare cu probe evidente în care procuratura refuză în continuare să emită aceste ordonanţe.

Instanţele de judecată ar fi cu un pas înainte faţă de procuratură, în accepţia juristului, doar că şi aici rezultatul se lasă prea mult aşteptat după părerea lui Ion Guzun: „Sînt anumite tergiversări din partea inculpaţilor. Acum începe perioada de vară şi ba nu vine avocatul inculpatului, ba nu vine însuşi inculpatul. Cineva în mod intenţionat sau mai puţin intenţionat încearcă să tergiverseze procedura, dar asta e şi o modalitate de a intimida victimele torturii”.

Singurul lucru perceptibil pentru victime şi cetăţenii de rînd ar fi condamnările, şi nicidecum dosarele trimise în instanţă, revine la idee Ion Guzun, sau chiar documentul politic controversat care să întărească concluziile comisiei Nagacevschi. Sentinţele date de instanţă ar avea, la părerea juristului, mult mai multă greutate pentru omul de rînd, care şi-a pierdut încrederea în justiţie decit talmacirea politica a evenimentelor de proportii.

Ion Guzun: „Pe el nu îl interesează cine şi cînd. Pe el îl interesează ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere. Asta e cea mai mare compensaţie. Cert este faptul că nimeni nu crede în justiţie, pentru că nici acum nimeni nu e tras la răspundere. Vedem numai ţapi ispăşitori. Cu siguranţă, marea majoritate a poliţiştilor implicaţi au făcut ceva. Şi chiar dacă nu au bătut efectiv, ei au văzut. Faptul că au văzut şi nu s-au implicat înseamnă coparticipare şi pentru asta trebuie să răspundă”.

Dintr-un numar prezumtiv de demnitari din fosta guvernare care s-ar face responsabili de degenerarea protestelor pasnice intr-un dezastru in fata instantei compar fostul ministru de interne Gheorghe Papuc şi fostul comisar de poliţie Vladimir Botnari, acuzaţi de neglijenţă în serviciu soldată cu urmări deosebit de grave.
XS
SM
MD
LG