Linkuri accesibilitate

„Să nu uităm Katyn!” - expoziție la Muzeul Național de Istorie pînă la 10 iunie


Însărcinatul cu afaceri al Poloniei Marcin Nosal: „Împreună am suferit de pe urma acestor crime: polonezii, ruşii, moldovenii, cetăţenii statelor baltice”.



„Să nu uităm Katyn!”, acesta este mesajul expoziţiei organizate de Ambasada Republicii Polone la Chişinău. Prilejuită de împlinirea a 70 de ani, de la masacrarea ofiţerilor polonezi în pădurea de la Katyn, expoziţia conţine reproduceri după mărturii documentare: fotografii de epocă, scrisori, poze probatorii, cărţi poştale şi file de jurnal care schiţează dimensiunea tragediei trăite de polonezi.

„A fost găsită o groapă, 28 de metri lungime şi 16 metri lăţime, umplută cu 12 rânduri de cadavre de ofiţeri polonezi, în total peste 3.000 de victime.”, anunţa radioul din Berlin în aprilie 1943. Acesta ar fi unul din reperele lungului itinerar de reconstituire a tragediei de la Katyn, prezentat în expoziţia de la Chişinău, aşa cum o văd astăzi polonezii. Aspectul factologic este oarecum complementar pentru emoţia indusă fără echivoc de pozele de epocă în care apar victime ale masacrului.

Să nu uităm ! Katyn 1940
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:03:34 0:00
Link direct


Însarcinatul cu afaceri al Republicii Polone la Chişinău, Marcin Nosal spune că prin intermediul acestei expoziţii se comemorează cei 20 de mii de ofiţeri polonezi, ucişi de către serviciile secrete sovietice, astfel încît acest dramatic adevăr să fie cunoscut pentru toţi.

Marcin Nosal: „Dar mai ales, pentru cetăţenii Federaţiei Ruse, pentru că aceste crime ale regimului sovietic, nu sunt doar crime împotriva noastră, a polonezilor, dar în primul rând împotriva naţiunii proprii, a naţiunii ruse. În această privinţă, noi suntem în aceeaşi situaţie, împărtăşim aceeaşi experienţă, pentru că împreună am suferit de pe urma acestor crime, polonezii, ruşii, moldovenii, cetăţenii statelor baltice. Este istoria noastră comună, a celor din Europa de Est”.

Expertul în probleme politice al Ambasadei Polone, Bartosz Cmoch spune că pe lângă comemorarea victimelor, expoziţia are o dublă conotaţie: „Nu demult a avut loc o catastrofă aviatică lângă Smolensk, cel de-al doilea scop, în acest context, a fost prezentarea acestor evenimente pentru ca cetăţenii moldoveni să înţeleagă de ce tocmai o delegaţie la un nivel atât de înalt a vrut să participe la comemorarea victimelor de la Katyn”.

Istoricul Anatol Petrencu, constată că aceste fotografii demonstrează fără echivoc vinovăţia NKVD-ului sovietic: „Fotografiile şi documentele care sunt expuse aici, ele sunt doar o parte din mărturiile care demonstrează că sovieticii au avut o atitudine deosebit de cruntă faţă de ofiţerii polonezi, care în marea lor majoritate erau civili recrutați. Eu cred că la aşa crime nu o să se ajungă, dar totuşi să nu uităm că sub conducerea comuniştilor din Republica Moldova, când era Voronin la putere, totuşi au făcut puşcărie oameni absolut nevinovaţi. Democraţia trebuie să fie foarte precaută. Este o lecţie de învăţat, asta trebuie să ne mobilizeze pe cei care gândim în mod democratic, care suntem toleranţi faţă de anumite forţe politice antidemocratice”.

L-am întrebat şi pe ministrul tineretului, Ion Cebanu despre impresiile cu care a plecat de la expoziţie.

Ion Cebanu: Sunt nişte imagini foarte vorbitoare, foarte simbolice. Au un mesaj clar de a menţine memoria vie şi este un mesaj caracteristic naţiunii poloneze, care este o naţiune sobră, mândră de sine care ştie să renască din propria cenuşă. Evenimentele de la Katyn nu sunt unice. Asemenea exemple putem vedea şi în Republica Moldova, când în aceeaşi perioadă, în Republica Sovietică Moldovenească, aveau loc masacrări, colectivizări, represalii staliniste. Am suferit din aceeaşi dictatură totalitară”.

La expoziţie am întâlnit şi vizitatori îndemnaţi de pura curiozitate să vină la Muzeu. Unul dintre ei este Veaceslav Bigbaev care spune că a fost întotdeauna interesat de cultura poloneză, chiar încercând să înveţe limba acestui popor. L-am întrebat ce sentimente îi trezesc aceste fotografii.

Veaceslav Bigbaev: „Sentimente de compasiune, de empatie. Împărtăşesc trăirile şi îngrijorările polonezilor. Eu ştiam despre tragedia lor, dar nu din cărţile de istorie, pentru că nu se preda atunci aşa ceva, dar am citit dintr-o carte de istorie a Statelor Unite. Totuşi, o prezentare atât de detaliată am ocazia să văd doar acum. Desigur, expoziţia impresionează”.

Expoziţia va fi deschisă până pe data de 10 iunie la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie din capitală.
Previous Next

XS
SM
MD
LG