Potrivit unui articol de opinie publicat de cotidianul american Washington Post, un înalt demnitar al fostei administraţii americane republicane, David Kramer, fost asistent al secretarului de stat pentru Europa si Eurasia, acum expert la Fondul Marshall, critică administraţia democrată pentru neglijarea Georgiei si Moldovei „pentru a avea o relaţie cît mai bună cu Rusia.” Prin faptul că administraţia pare să fi adoptat o abordare concentrată strict pe Rusia a neglijat sau chiar abadonat alte ţări din regiune”. David Kramer a revenit la aceste critici într-un interviu cu Europa Liberă, tradus şi rezumat de Ileana Giurchescu:
În discuţia cu Europa Libera, David Kramer revenit la ideea că administraţia Obama este atât de preocupată de strategia relansării relaţiei cu Rusia încât ignoră alte ţări din regiune; mai puţin Republica Moldova, în comparaţie cu restul ţărilor din Caucaz sau chiar cu Ucraina: „În raport cu Moldova, cred că politica administraţiei trebuie lăudată, susţine noua guvernare prin programul Provocările mileniului; dar nu sprijină nici pe departe suficient ţările din Caucaz…”
În Azerbaidjan nu a trimis un ambasador de un an, se concentrează în schimb unilateral pe reconcilierea armeano-turcă, accente neproductive, în opinia fostului demnitar american.
În ce priveşte Transnistria, Kramer nu crede că Statele Unite pot face mai mult în acest moment, decât să insiste pe reluarea negocierilor în format 5 plus doi, negocieri la care să ceară, împreună cu partenerii europeni, retragerea trupelor ruseşti. David Kramer insistă totodată pe importanţa măsurilor de întărire a încrederii reciproce între cele două maluri ale Nistrului, strategie aplicată în mare parte de guvernul de la Chişinău.
Numai că David Kramer nu exclude posibilitatea ca Republica Moldova să aibă de suferit „pagube colaterale”, pricinuite de decizia României de a găzdui elemente ale scutului antirachetă american: ”S-ar putea ca Rusia să folosească acest pretext pentru a argumenta că trebuie să-şi mențină prezenţa militară în Transnistria, este de aşteptat ca Transnistria să folosească şi ea acest argument.”
În viitor, ţările din bazinul larg al Mării Negre trebuie să se ocupe şi singure de evoluţia lor democratică.
Moldova va avea noi alegeri anticipate, nu se ştie când dar va fi cu sigurnaţă un moment crucial, apreciază David Kramer. Ucraina ar putea deschide larg uşa influenţei ruse sau ar putea să mai menţină ceva din elementele de independenţă naţională. Cea mai ingrijorătoare, pentru David Kramer, este însă evoluţia conflictului armeano-azer privind Nagorno-Karabach şi desigur menţinerea integrităţii teritoriale a Georgiei.
