Linkuri accesibilitate

Diversitatea ca normalitate - împotriva intoleranței


Klaus Mann: „așadar, mi s-au ars în public cărțile (și ele) în toate orașele din Germania; barbaria se scufundă în infantilism... Descrierea ceremonialului holocaustului la Berlin. Magnus Hirschfeld ars în efigie...”


La începutul lunii mai 1933, scriitorul german Klaus Mann, pe atunci refugiat în Franța, nota în Jurnalul său: „mi-am băut aperitivul citind această porcărie în Berliner Tageblatt – așadar, mi s-au ars în public cărțile (și ele) în toate orașele din Germania; la Munchen s-a petrecut în Königsplatz. Barbaria se scufundă în infantilism”. Klaus, fiul Magicianului, al lui Thomas Mann, se înșela calificînd de „infantilism” acțiunea bine coordonată de naziști. O zi mai tîrziu, la 12 mai, el nota din nou în Jurnal: „M-am sculat tîrziu... Presa. Descrierea ceremonialului holocaustului la Berlin. Magnus Hirschfeld ars în efigie («Noi toți, copiii, consumați de foc... »)”.
Coperta ediției franceze a Jurnalului lui Klaus Mann (Grasset, 2001)


Numele lui Magnus Hirschfeld, reputat cercetător sexolog, oferă o cheie pentru una din principalele ținte ale barbariei arderii cărților la Berlin, unde o majoritate a celor distruse au aparținut bibliotecii prodigioase a Institutului pe care el îl conducea. Evreu, cu studii de filozofie și filologie la Breslau, medic reputat și scriitor, Hirschfeld a fost în anii 1920-30, director al unui reputat Institut de cercetări asupra sexualității la Berlin (Institut für Sexualwissenschft), centru faimos în Europa, ce desfășura în paralel o activitate educativă pentru școli și universități, acorda consultații medicale, dublat de un vizitat Muzeu al sexualității.

Magnus Hirschfeld aparținea unei generații de intelectuali militanți care se străduiseră cu toate mijloacele să apere drepturile minorității homosexuale și să elimine din Codul penal german acel paragraf care condamna comportamentul homosexual. Petiția adresată de Hirschfeld și gruparea sa, Comitetul științific umanitar, Parlamentului german în 1898 a fost semnată de peste 5000 de persoane, între care personalități ce aveau să devină nume proeminente ca Albert Einstein, Hermann Hesse, Thomas și Heinrich Mann, Rainer Maria Rilke, Max Brod, Karl Kautsky, Stefan Zweig, Martin Buber etc. Cercetările lui Magnus Hirschfeld și-au păstrat actualitatea, multe din cărțile sale, care definesc homosexualitatea la bărbați și femei, studiază comportamentul travestiților, descriu istoria și reacțiile dogmatice și rasiste la adresa cunoașterii sexualității umane, sînt în continuare traduse în diferite limbi de circulație.

Placă memorială la Berlin în amintirea lui Magnus Hirchschfeld
Institutul berlinez de cercetări a fost vandalizat de naziști la 6 mai 1933, iar în zilele următoare mii de cărți din biblioteca și arhiva sa au fost arse în piața publică, împreună cu acelea ale autorilor definiți de naziști ca „ne-germani”. Magnus Hirschfeld, aflat în acele zile la Paris, nu s-a mai întors în Germania și s-a stins din viață la Nisa, în 1935, în urma unui atac de inimă.

Privind imaginile holocaustului cărților de la Berlin, în 1933, și pe cele difuzate zilele trecute de la București de agențiile de presă și de televiziunile occidentale cu ocazia paradei gay, e greu să vezi altceva, pe chipurile încruntate și agresive ale celor ce scandau „vrem normalitate, nu vrem diversitate”, îmbrăcați în negru și cu figura lui Corneliu Zelea Codreanu în centrul crucii celtice de pe tricouri, altceva decît o altă ieșire de instincte barbare în piața publică, de triumf politic al inculturii și intoleranței.



Rubrica No comment pe canalul TV Euronews

Klaus Mann nota în mai 1933 în Jurnalul său că au fost arse 500 de tone de literatură „demoralizatoare” și își însemna, dîndu-i dreptate, o observație a altui scriitor, Alfred Döblin: „Nu, nu ieșim direct din natură... și nu vom deveni mai buni [doar] construind biserici și rugîndu-ne... ”

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG