Linkuri accesibilitate

Temeri că proiectul de lege va crea un conflict între Academie și universități în privința fondurilor pentru cercetare


Noul Cod al Educaţiei, aflat în dezbatere publică de mai bine de o lună, a trezit nemulţumirea unei părţi a societăţii academice, care susţine că proiectul ar fi discriminatoriu în raport cu Academia de Ştiinţe şi că ar submina cercetarea ştiinţifică. Mai mult, într-o declaraţie a membrilor AŞM se spune că proiectul ar putea genera un conflict de interese între Academie şi universităţi în privinţa distribuirii banilor pentru cercetare şi că ar putea să ducă la diminuarea calitatăţii studiilor de doctorat. Pe de altă parte, ministerul Educaţiei spune că în ultimii ani domeniul cercetării ar fi fost practic „monopolizat” de AŞM, în detrimentul universităţilor.

Secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe, Ion Guceag, susţine că prin noul cod al educaţiei se va demola actualul mecanism de administrare a ştiinţei. Apariţia a două agenţii noi – una pentru cercetare şi alta pentru asigurarea calitătăţii educaţiei, ambele în subordinea guvernului - va dubla activitatea structurilor existente deja şi va crea un conflict de interese în ce priveşte finanţarea cercetării ştiinţifice, mai afirmă Ion Guceag.

Ion Guceag: „Conform Codului cu privire la Ştiinţă, organizarea concursurilor, proiectelor intră în compotenţa absolută a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. În proiectul Codului Educaţiei, această activitate este pusă în sarcina unei instituţii care urmează a fi creată. În condiţiile în care noi avem Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. Nu că afectează mecanismul de finanţare, dar propune un mecanism care în ultimă instanţă va duce la dispersarea comunităţii ştiinfice”.

Un alt oponent al noului cod al educaţiei, directorul Institului de Filologie, Vasile Bahnaru afirmă că documentul ar suferi de incoerenţă, cel puţin în privinţa acordarea titlurilor ştiinţifice: „Într-un loc se stipulează ideea că ministerul educaţiei reglementează, inclusiv elaborează un regulament care urmează să fie aprobat de Guvern privind acordarea titlurilor ştiinţifice. Pe de o parte ar fi reglementată de Ministerul Educaţiei, pe de altă parte, se spune că instituţiile de învăţământ pe lângă care există şcoli doctorale ei eliberează actele de rigoare. E o contrazicere, un nonsens, pe de o parte Ministerul, pe de altă parte instituţiile”.

Viceministra Educaţiei, Loreta Handrabura crede însă că învăţământul superior este de neconceput fără componenta cercetării, care în ultimii ani ar fi cunoscut un regres. O analiză a ministerului educaţiei ar arăta totuşi că universităţile au produs de aproape două ori mai mulţi doctori în ştiinţă decât Academia de Ştiinţă, iar cele mai multe monografii au fost scrise tot în cadrul universităţilor.

Pentru anul 2010 în bugetul de stat au fost planificate 330 de milioane. Cât revine universităţillor? Doar 35 de milioane din 330. Respectiv, de 15.6 ori mai mult se alocă unui cercetător din Academie.

Referitor la acordarea titlurilor de doctor, viceministra a spus că se vor face evaluări de către o instituţie independentă prin care se vor crea şcolile doctorale: „Vor apărea aceste şcoli doctorale care vor avea mandatul să recunoască, să aibă anumite consilii pentru susţinerea acelor teze, numai în acele universităţi unde vor exista resursele umane, instituţionale şi dovada performanţei în urma unor evaluări, nu oricare universitate va avea acest drept”.

Rectorului Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic susţine că universităţile nu pretind la banii repartizaţi Academiei: „Noi pretindem la o finanţare suplimentară a cercetării ştiinţifice organizate în universităţi. Altceva este dacă bugetul Republicii Moldova va fi în stare să menţină finanţarea Academiei aşa cum este ea acum sau va reduce, nu ţine de dorinţele noastre, ale universităţilor. Pentru noi este important să menţinem finanţare suplimentară pentru cercetarea ştiinţifică, în caz contrar universităţile se vor transforma în structuri pur pedagogice şi nu vor face cercetare”.

Corneliu Ciurea
Expertul de la Institutul Viitorul Corneliu Ciurea este de părere că noile modificări sunt binevenite, pentru că vor crea o concurenţă sănătoasă între universităţi şi Academia de ştiinţe, care, în ciuda promisiunilor, nu a reuşit să devină un centru veritabil de cercerare sau o locomotivă a progresului economic prin inovaţie.

Corneliu Ciurea: „Sigur s-a dorit o includere a mediului academic de la universităţi în procesul de ştiinţă, atât tezele de doctor, cât şi accesul la bani dedicat ştiinţei, este un lucru salutabil. Pe de altă parte este de înţeles şi îngrijoarea savanţilor de la AŞM pentru că le este frică că baza creată pe parcursul anilor va fi distrusă. Nu putem da o apreciere clară, dar aceste modificări duc la mai multă concurenţă, ceea ce este salutabil”.

În ciuda obiecţiilor unor grupuri de academicieni, ministerul de resort înclină, se pare, mai mult spre modificarea codului cu privire la știinţă şi inovaţie, decât a proiectului cu privire la educaţie, care continuă să fie supus dezbaterilor.
XS
SM
MD
LG