Linkuri accesibilitate

Program de instruire lingvistică pentru minorități al organizației ANTEM


În R. Moldova convieţuiesc 39 de etnii, potrivit datelor pe care le deţine Biroul de Relaţii Interetnice. Cum are loc integrarea socială a acestora, integrare care depinde în mare parte de cunoaşterea limbii române de către minorităţi? Una dintre organizaţiile care a iniţiat un program de instruire lingvistică pentru minorităţi ANTEM organizează cursuri gratuite de studiere a limbii române în zonele în care locuiesc alolingvii. Acestea se adresează în primul rînd funcţionarilor publici.

Din 12 funcţionari ai primăriei din orăşelul Otaci din nordul republicii pînă nu demult doar viceprimarul Ion Scripcaru vorbea româna.

Ion Scripcaru
Ion Scripcaru: „Asta nu-i problema celor care nu cunosc limba. Asta-i problema noastră, a statului. Trebuie la timp de studiat limba. Unii termină şcoala şi liceul şi cunosc limbile engleză, franceză, germană. Limba străină o cunosc mai bine decît româna, dar au aceeaşi notă”.

Pentru că nu există un program de stat pentru alolingvi, chiar şi funcţionarii care doresc să înveţe limba oficială se pomenesc singuri faţă în faţă cu această necesitate şi atunci sînt tentaţi să abandoneze ideea, spune Ion Scripcaru. Cea mai mare provocare însă e cum să-i faci pe cei care învaţă româna s-o şi vorbească, adaugă viceprimarul. Chiar şi după ce frecventează cursurile de limbă română funcţionarii rămîn prizonierii rutinei şi nu se grăbesc să-şi ţină şedinţele în limba oficială sau să redacteze actele în română.

Ivan Ghior funcţionar la primăria din Cazaclia, Ciadîr-Lunga, spune că necesitatea de serviciu l-a determinat să studieze româna.

Ivan Ghior: „Sînt documente care parvin în limba romînă, în limba de stat. Ele trebuie înţelese şi traduse. Şi nu poţi de fiecare dată să ceri ajutorul altcuiva. Cel puţin, studiind romîna, eu înţeleg ce se spune în acele documente, poate nu toate detaliile, dar sensul în mare îl înţeleg”.

Nu se poate lăuda deocamdată cu mari succese, fiindcă şi în satul în care trăieşte, şi în cele din împrejurimi se vorbeşte mai mult rusa, găgăuza şi doar arareori aude grai românesc. Acest lucru ar fi cel mai mare impediment în însuşirea altei limbi, după spusele lui Ivan Ghior.

Lucia Cucu
După părerea Luciei Cucu, directoarea Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, cea care a organizat cursuri de studiere a românei pentru funcţionarii alolingvi, necesitatea de informare ar fi pe primul loc în lista motivelor care-i determină pe cinovnicii de diferit rang să studieze limba oficială. Raţiunile care stau la baza acestei decizii sînt însă mai multe şi de ordin diferit, de la imposibilitatea de-a-şi exercita obligaţiile pînă la avansarea în funcţie.

Lucia Cucu: „Deseori ei sînt invitaţi la diferite evenimente, seminare, conferinţe, fie că în Chişinău, fie în afara oraşului, fie în afara ţării. Şi atunci cunoaşterea limbii române îi favorizează, îi ajută ca ei să iasă din sat şi să meargă la un seminar, la o conferinţă, şi chiar să comunice cu semenii săi din România. Foarte multe localităţi din Găgăuzia şi de la nordul republicii au acorduri de parteneriat cu diferite localităţi din România. Şi atunci cunoaşterea limbii române e un avantaj pentru ei”.

În anul de studii 2009-2010, 600 de alolingvi au primit certificatele Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, nu doar funcţionari, ci şi notari, medici, economişti şi poliţişti.
XS
SM
MD
LG