26 mai 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Inițiativa Diacov de rejudecare a procesului Ilașcu.
Dan Ionescu: Vineri, ziarul Curentul, care apare la Bucureşti, publică textul integral al scrisorii deputatului Ilie Ilaşcu, trimisă la 5 mai din închisoarea de la Tiraspol. În scrisoare, Ilaşcu anunţă că s-a hotărât să adere la iniţiativa Partidului Naţional-Liberal de a pune bazele mişcării salvării naţionale, o mişcare care-şi propune, printre altele, să militeze în favoarea unei uniuni interstatale România-Republica Moldova.
Între timp, la Chişinău s-au înregistrat noi reacţii la recentele demersuri în favoarea unei rejudecări a procesului grupului Ilaşcu într-o ţară membră a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea.
Experţii în materie de drept şi juriştii din Republica Moldova califică iniţiativa preşedintelui Parlamentului, Dumitru Diacov, privind rejudecarea dosarului lui Ilie Ilaşcu şi a camarazilor săi într-o ţară terţă, membră a OSCE, ca una ce contravine atât legislaţiei interne, cât şi celei internaţionale. Asupra cazului grupului Ilaşcu, relevă ei, s-a propunţat cea mai înaltă instanţă judiciară din Republica Moldova, Curtea Supremă de Justiţie, încă în anul 1994, care a declarat ilegală sentinţa judecătoriei supreme a regimului secesionist de la Tiraspol.
Decizia Curţii nu mai are nevoie a fi revizuită de o instanţă judiciară a altui stat, aşa cum stabileşte şi dreptul internaţional. Iată ce ne-a declarat în acest sens preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Victor Puşcaş: „Sentinţa a fost casată şi cauza clasată de către Curtea Supremă de Justiţie. Înseamnă, că astăzi sentinţă nu este. Şi nu este ce să examinăm, mai mult noi n-avem ce examina. Restul, ceea ce a spus domnul Diacov, acestea sunt mai mult probleme politice, decât juridice.”
Solicitat de noi, preşedintele Curţii Constituţionale, Pavel Barbălat, care în anul 1994, în calitate de preşedinte al Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova, a declarat ilegală hotărârea instanţei de la Tiraspol, s-a arătat sceptic faţă de reuşita examinării dosarului grupului Ilaşcu într-un alt stat, deoarece în opinia sa, Transnistria nu-l va transmite niciodată altei părţi. Mai mult: pentru ca să poată lua o decizie, Judecătoria Supremă, spune Barbălat, a fost nevoită să obţină sentinţa pe căi oculte: „Dosarul, ca atare, toate documentele, sunt şi astăzi la Tiraspol. Ei nu o să-l transmită niciodată justiţiei moldovene. Noi am spus asta ca o alternativă. Desigur, că ar fi normal, în statul ăsta să se examineze. Aici e altă problemă. Şi atunci, în 94, a apărut tot problema asta.
Presupunem că va fi format un tribunal internaţional, sau, să zicem, rămânem în Republica Moldova examinează dosarul. Dar cu ancheta preliminară? Organele celea tot nu sunt constituţionale şi de acum ar trebui, dacă e să mergem aşa obiectiv, ar trebui efectuată o reanchetare, de acum tot de către un organ de anchetă penală special. Dar dosarul n-o să-l transmită ei nicăieri, niciodată, nimănui. Asta-i clar. Asta e încăpăţinare, e o ambiţie.”
Mai mulţi deputaţi, la fel, au relevat că iniţiativa lui Diacov contravine legislaţiei. Unii dintre ei, cum ar fi preşedintele Comisie parlamentare pentru politică externă, Vasile Nedelciuc, deputat al Partidului Forţelor Democratice, consideră, însă, că rejudecarea dosarului într-o altă ţară ar fi o şansă pentru eliberarea grupului Ilaşcu. În acelaşi timp, Nedelciuc a exprimat opinia, potrivit căreia, nu Diacov ar trebui să decidă în ce ţară să fie reexaminat cazul. Acest demers, în opinia sa, ar trebui să revină Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Întrebat dacă nu consideră, că prin această rejudecare se încearcă o confirmare pe plan internaţional a vinovăţiei lui Ilaşcu, teză sugerată de uşurinţa, cu care partea transnistreană şi-a dat acordul, Nedelciuc şi-a exprimat convingerea, că Tiraspolul se va conforma tribunalului terţei ţări.
În opinia sa, atât cei din Transnistria, cât şi Federaţia Rusă „caută de mai mult timp o formulă onorabilă, prin care să le fie mai puţin problematic să se elibereze de această povară, care este grupul Ilaşcu. Pentru că presiunile din partea comunităţii internaţionale sunt tot mai mari, iar detenţia lui Ilaşcu nu poate dura la nesfârşit.”
Pe de altă parte, secretarul doi al Partidului Comuniştilor, deputatul Andrei Neguţa, a declarat că în condiţiile în care rejudecarea cazului nu este conformă legislaţiei, problema grupului Ilaşcu ar trebui soluţionată pe măsură ce evoluează negocierile privind diferendumul transnistrean.
Secretarul Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, Vlad Cubreacov, deputat pe listele Partidului Popular Creştin Democrat, ne-a declarat, că transmiterea dosarului celor patru deţinuţi politici de la Tiraspol pentru rejudecare unui alt stat ar putea bloca procedura de judecare a acestui dosar la Curtea europeană a drepturilor omului: „Conform Regulamentului Curţii Europene, orice încercare ulterioare de a judeca o cauză, în altă instanţă internaţională sau într-o ţară terţă, ar însemna automat scoaterea de pe rol a dosarului de la Curtea Europeană. Intenţia domnului Diacov şi a oficialilor de la Chişinău de a obţine rejudecarea cazului Ilaşcu înseamnă, pe de o parte, sfidarea justiţiei din Republica Moldova, care s-a pronunţat. scoţând o decizie definitivă. Pe de altă parte, trădează interesul clar de a scoate de pe rol dosarul intentat de deţinuţii politici la Curtea Europeană. Se ştie, că acest dosar a fost intentat împotriva Republicii Moldova, pe de o parte, şi împotriva Federaţiei Ruse, pe de altă parte, ca stat care controlează de facto teritoriul Republicii Moldova, ocupat de armata rusă.”
Potrivit lui Cubreacov, deţinuţii politici de la Tiraspol nu şi-au dat acordul pentru rejudecarea dosarului lor într-o altă ţară. Deaceea, el a solicitat un răspuns oficial din partea lui Dumitru Diacov în legătură cu instituţia, care l-a împuternicit să iniţiieze procedura de rejudecare a cazului Ilaşcu şi cu mandatul din partea deţinuţilor politici de la Tiraspol, care i-ar justifica acţiunile.
Preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, a ţinut astăzi o conferinţă de presă, la care a făcut bilanţul vizitei sale în Ungaria, unde a solicitat ministrului maghiar al Justiţiei să studieze posibilitatea participării la reexaminarea dosarului grupului Ilaşcu. Diacov, însă, nu a răspuns reacţiilor negative, pe care le-a provocat iniţiativa sa.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
