Linkuri accesibilitate

„Legături de sânge" de Ceridwen DOVEY


„Acest teatru de marionete se pune-n mişcare: nimeni nu-i ce pare a fi”

„Remuşcările n-au durat mult. Într-un asemenea loc, asta se întâmplă arareori”, astfel se încheie romanul lui Ceridwen DOVEY, Legături de sânge, Ed. Trei, 2009, după ce că pe prima copertă citisem recomandarea lui J. M. Coetzee: „O fabulă minunată despre aroganţa puterii…”

Romanul demarează în trombă – în urma unei lovituri de stat, Portretistul, Bucătarul şi Bărbierul ex-Preşedintelui unei ţări nenumite, după toate semnele însă aparţinând lumii a treia, sunt ridicaţi de rebeli şi duşi la Reşedinţa de Vară, pentru a intra aici în slujba Comandantului, încă temător să se întoarcă în capitală. Fiecare din aceşti trei bărbaţi are, pe lângă istoria sa „de vitrină”, şi un motiv ascuns de a-l sluji pe cel care întruchipează – pe moment – puterea, fie că se numeşte Preşedinte, fie Comandant; doar că aflarea lor împreună, captivi în aceeaşi încăpere, aminteşte de felul cum „oamenii erau pedepsiţi pentru fapte rele: se băga un om într-un sac cu o maimuţă şi un şarpe veninos, sacul era apoi aruncat peste bord, iar cele trei fiinţe se omorau una pe alta înainte să se înece”.

Urmează un ghem sângeros de intrigi, descâlcit de data asta de trei femei: Logodnica fratelui bărbierului său, Fiica bucătarului său şi Soţia portretistului său. Este suficient să tragi de o singură aţişoară, şi tot acest teatru de marionete se pune-n mişcare: nimeni nu-i ce pare a fi. Un singur exemplu: după ce află că nu este fiica tatălui său, ci copila din flori a Preşedintelui, Soţia portretistului realizează toată monstruozitatea faptului împlinit – şi anume că a rămas însărcinată cu… tatăl său biologic. Cumplită, scena deznodământului: „Ajunge la el şi îngenunchează, (…) şi-i pune bebeluşul în poală. (…) – Fiul tău, îi zice ea, apoi îl scuipă în faţa fleşcăită.”

O carte surprinzătoare despre „ceva lipsit de originalitate, puterea”!

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG