Linkuri accesibilitate

Grigory Perepelytsia: „Formula noilor relaţii ale Ucrainei cu Rusia sună aşa: cedări politice în faţa Rusiei din partea Ucrainei, în schimbul preferinţelor economice”.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:

Coincidenţă de poziţii între Kiev şi Moscova în problema transnistreană. Declaraţia Medvedev-Ianucovici produce îngrijorări la Chişinău şi decepţii la Tiraspol. Comentarii şi opinii privind regrupările geopolitice din regiune, în cadrul emisiunii de astăzi.

Europarlamentari români cer implicarea mai activă a Comisiei Europene în eliberarea jurnalistului Ernest Vardanean, aflat din 7 aprilie în detenţia preventivă a mgb-ului transnistrean.

Începem ca de obicei cu buletinul de ştiri. Principalele evoluţii în problema transnistreană de pe parcursul săptămânii trecute vă sunt prezentate de colega mea, Diana Răileanu.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Preşedinţii rus şi ucrainean au declarat că Transnistria trebuie să obţină un statut „special cu garanţii temeinice”, în cadrul Republicii Moldova suverane şi integre. Într-o declaraţie semnată la Kiev pe 17 mai, Dmitri Medvedev şi Victor Ianucovici au susțin că acest statut trebuie să aibă la bază „neutralitatea constituţională” a Moldovei şi principiul egalităţii părţilor în conflict. Cei doi au lăudat „rolul stabilizator” al misiunii de menţinere a păcii în Transnistria, subliniind că modificarea actualului format de pacificare s-ar putea produce numai după rezolvarea definitivă a conflictului. Cei doi au promis să depună eforturi şi pentru crearea unor condiţii prielnice pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2.

În aceaşi zi, şefa politicii externe europene, Catherine Ashton, a dat publicităţii o declaraţie în care îndeamnă toţi membrii formatului 5+2 să sprijine Republica Moldova la aplicarea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului.

Tiraspolul a salutat declaraţia Medvedev-Ianucovici, spunând că reflectă „aspectele-cheie pentru care a luptat tot timpul”. Pe de altă parte, oficialităţi şi organizaţii care susţin administraţia de la Tiraspol şi-au exprimat dezamăgirea faţă de faptul că întâlnirea Medvedev-Ianukovici nu a dus la anularea regimului vamal existent pentru mărfurile transnistrene.

Ca răspuns la declaraţia de la Kiev, premierul Vlad Filat a sugerat diplomatic Rusiei şi Ucrainei că Moldova nu acceptă reluarea condiţionată a negocierilor şi că guvernul nu este de acord nici cu ideea menţinerii trupelor de pacificare în Transnistria până la reglementarea definitivă a conflictului, ci va propune transformarea acesteia într-o misiune civilă de observare multinaţională şi cu mandat internaţional. Guvernul de la Chişinău a luat act de declaraţia Medvedev-Ianucovici şi a salutat declaraţia Uniunii Europene.

Problema transnistreană a fost discutată de premierul Vlad Filat şi la întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin în marginea summitului CSI de la Sankt Petersburg din 21 mai. Filat a spus că Moldova îşi va construi relaţia cu Rusia pe baza parteneriatului strategic. Totodată, el şi-a exprimat speranţa că în decursul unei luni şi jumătate va fi clarificată chestiunea datoriilor transnistrene pentru gazele naturale de la Gaprom, datorii ce depăşesc 2 miliarde de dolari. La rîndul său, Vladimir Putin şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu participarea militarilor moldoveni la parada de 9 mai de la Moscova şi a promis să examineze problema importurilor de vin moldovenesc în Rusia. Guvernul de la Chişinău a anunțat că premierul Vlad Filat a convenit cu omologul său rus, Vladimir Putin ca termenul de înregistrare a cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Federaţiei Ruse să fie extins de la 3 la 30 de zile.

La sfârşitul săptămînii trecute, vicepremierul Victor Osipov s-a aflat la Kiev unde a conferit cu mai multe oficialităţi asupra evoluţiilor în problema transnistreană. Ministrul ucrainean de externe, Constantin Grişcenko, a anunţat cu această ocazie că va numi în curând un nou negociator din partea Kievului în problema transnistreană. Ministrul ucrainean a spus că ţara sa doreşte să joace un rol mai activ la negocieri, inclusiv la întâlnirea negociatorilor în formatul 5+2 de luni 24 mai, de la Astana, organizată de preşedinţia kazahă a OSCE.

Misiunea europeană la graniţa dintre Moldova şi Ucraina are un nou şef, germanul Udo Burkholder care-l înlocuieşte pe ungurul Ferencz Banffi. Burkholder are experienţă de 30 de ani în slujba poliţiei germane, pe care a şi condus-o timp de şase ani, în calitate de Comandant Suprem al Poliţiei Federale. Misiunea EUBAM a fost lansată de Uniunea Europeană la cererea Moldovei şi Ucrainei, în anul 2005. Rostul ei să sprijine autorităţile din cele două ţări să combată contrabanda, traficul de droguri şi arme şi alte forme de comerţi ilicit, mai ales pe sectorul transnistrean al frontierei.

Şi... problema transnistreană va fi discutată, printre alte chestiuni, la summitul Rusia-Uniunea Europeană de pe 1 iunie la Rostov-pe-Don. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al delegaţiei Uniunii Europene în Rusia, Denis Daniilidis, citat de Interfax. Însă temele principale ale reuniunii numite de Daniilidis vor fi regimul de vize între Rusia şi Uniunea Europeană, parteneriatul pentru modernizarea Rusiei şi admiterea ei în Organizaţia Mondială a Comerţului. Pe agendă se vor mai afla cooperarea cu Ucraina, conflictul din Nagorno-Karabakh, situaţia din Irak.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Dragi ascultători, cum aţi auzit la ştiri, săptămâna trecută a fost bogată în evoluţii privind reglementarea transnistreană. Cea mai mare rezonanţă a trezit desigur declaraţia de la Kiev a preşedinţilor rus şi ucrainean, care şi-au confirmat coincidenţa de poziţii în privinţa modului în care ar putea să fie soluţionată problema Transnistriei. Este ştiut că după venirea la putere a preşedintelui Ianucovici, care a promis să restabilească bunele relaţii cu Rusia, administraţia de la Tiraspol a sperat că va găsi un nou sprijinitor al intereselor sale în persoana lui Ianucovici. Iată de ce, declaraţia Medvedev-Ianucovici era una mult-aşteptată. Dar ce aşteptări în această privinţă au avut sau mai au locuitorii simpli ai regiunii transnistrene?

„Din câte ştiu, Ucraina şi Rusia insistă ca problema transnistreană să fie rezolvată doar pe cale paşnică. Însă, din păcate pentru noi, doar în baza integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Asta înseamnă că dorinţa noastră de a fi independenţi nu va fi susţinută nici de Rusia, nici de Ucraina, din păcate. Pe de altă parte, cele două ţări rămân a fi garanţii noştri, iar asta înseamnă că cerul de-asupra noastră va fi paşnic”.

„Sper că Ucraina îşi va deschide hotarele şi va ridica blocada economică, pentru că, din câte ştiu, Chişinăul blochează sau taxează mărfurile noastre, aşa se pare. Poate că vor uşura trecerea frontierei. Nepoţica mea nu are paşaport, dar sper şi eu să ajung cu ea vara aceasta la mare”.

„Nu vor fi schimbări majore. Poate doar o încălzire, subliniez, o încălzire a relaţiilor în raport cu Transnistria. Poate că vor fi eliminate nişte bariere de circulaţie sau poate că Ucraina şi Rusia ne vor oferi credite. Dar, la modul global, nu se va schimba nimic. Pentru că, cel puţin mie aşa mi se pare, nimeni nu are acest interes”.

„Nu se va schimba nimic. Ei s-au înţeles să nu aducă atingere integrităţii teritoriale a Moldovei. Aşa că, va trebui cu toţii să obţinem paşapoarte moldoveneşti. Pentru mine - va fi bine. Eu vreau să trăiesc într-un stat, dar nu în... nu se ştie ce anume”.

Radu Benea: voci culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Grigori Volovoi
Oficialităţi şi organizaţii obşeşti ce susţin administraţia de la Tiraspol şi-au exprimat regretul că întrevederea de la Kiev a preşedinţilor Medvedev şi Ianucovici nu a avut ca rezultat eliminarea a aşa-numitei blocade economice a Transnistriei sau mai bine zis a regimului vamal existent pentru mărfurile transnistrene. Cât de îndreptăţite erau asemenea speranţe, l-am întrebat pe politologul independent de la Bender, Grigori Volovoi.

Grigori Volovoi: „Declaraţia vorbeşte foarte clar despre integritatea teritorială a Republicii Moldova. Orice diplomat ştie că ar fi alogic să se vorbească despre integritatea teritorială a ţării şi concomitent despre schimbarea formatului operaţiunilor de import-export. Deci, totul este logic din perspectiva documentului semnat. Vom vedea ce va urma. Deocamdată, acestea sunt procedurile: toţi agenţii economici transnistreni se înregistrează la Chişinău, toate exporturile sunt înregistrate la Chişinău, chiar dacă procedurile vamale le trec şi în Transnistria. De aceea, Ucraina şi Rusia vor avea tot timpul la îndemână această pârghie: de revizuire a acestui mecanism, în funcţie de comportamentul Chişinăului. Şi eu cred că de fapt Chişinăul ar trebui să fie mai alertat de ceea ce nu s-a spus foarte clar în declarţia de la Kiev”.

Radu Benea: De fapt, Ucraina pur şi simplu nu şi-a putut permite să spună mai multe în declaraţia de la Kiev, ţinând cont de faptul că era o iniţiativă rusească, a declarat Europei Libere doctorul în ştiinţe politice şi expertul ucrainean în probleme de securitate internaţională, Grigoriy Perepelytsia.

Grigoriy Perepelytsia
Grigoriy Perepelytsia
: „Această declaraţie era una importantă pentru Rusia, la fel ca şi declaraţia privind securitatea în reginea Mării Negre, la fel ca şi declaraţia comună privind securitatea europeană. Pentru Rusia era important să arate lumii că Ucraina de acum înainte nu mai urmează politica europeană sau pe cea americană, ci urmează politica rusească şi interesele ruseşti. Acesta era lucrul cel mai important pentru Rusia. Însă aceste interese şi priorităţi politice nu sunt foarte importante pentru noua conducere a Ucrainei. Pentru noua conducere din Ucraina sunt importante în primul rând interesele economice. În linii mari, formula noilor relaţii ale Ucrainei cu Rusia sună astăzi cam aşa: cedări politice în faţa Rusiei din partea Ucrainei, în schimbul preferinţelor economice. În capul mesei sunt puse interesele de business şi, în acest sens, desigur, Rusia va avea o bună ocazie să-şi realizeze interesele geopolitice în raport cu Ucraina, dar şi în întreaga regiune prin intermediul Ucrainei”.

Radu Benea: l-am întrebat pe Dl Perepelytsia cât de realiste i se par scenariile vehiculate de unii reprezentanţi ai opoziţiei oranj potrivit cărora politica pro-rusă a lui Ianucovici ar putea culmina cu alipirea Transnistriei la Ucraina?

Grigoriy Perepelytsia: „Sunt absolut nejustificate. Transnistria poate intra în componenţa Ucrainei numai într-un sigur caz: doar atunci când însăşi Ucraina va deveni subiectul Federaţiei Ruse. Este o mare exagerare pentru că, în realitate, Rusia nu este interesată ca Transnistria să se apropie de Ucraina, sub nici o formă. Ea e interesată să menţină Transnistria aşa cum este. Doar atunci când va fi rezolvată problema independenţei Ucrainei, dacă ea desigur va fi rezolvată vreodată, numai atunci s-ar putea produce unele mişcări cardinale în privinţa Transnistriei aşa cum probabil aşteptau unii la Tiraspol din partea declaraţiei comune a preşedinţilor Medvedev şi Ianucovici”.

Radu Benea: opinia expertului independent de la Kiev, Grigoriy Perepelytsia.

Pentru preşedintele Fundaţiei Moldova cu sediul la Washington, analistul politic Vlad Spânu, declaraţia Medvedev-Ianucovici este o manifestare de forţă a Rusiei în problema transnistreană:

Vlad Spânu
Vlad Spânu
: „Astfel de declaraţii, care sunt bilaterale, vor să demonstreze că Rusia şi Ucraina sunt o forţă în acest format 5+2 şi de ele va depinde foarte mult cum se va soluţiona problema transnistreană. Deci, într-un fel, în special Rusia îşi arată muşchii vis-a-vis de problema transnistreană, arătând Republicii Moldova, dar şi Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Europene, că ei sunt cei care vor decide cum se va rezolva conflictul transnistrean.

Deci, este un context geopolitic general, care nu este favorabil Republicii Moldova. Şi noi avem foarte multe de făcut, în sensul de a convinge fiecare din aceste ţări: Ucraina, NATO, Uniunea Europeană şi SUA pentru a-şi revedea poziţiile şi a susţine independenţa Republicii Moldova şi soluţionarea problemei transnistrene.”

Radu Benea: opinia expertului Vlad Spânu de la Washington.

Un alt cunoscut expert occidental, cercetătoarea de la Berlin Annelie Ute Gabanyi atrage atenţia şi asupra altui faptului că în declaraţia de la Kiev se pune accent pe păstrarea neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova ca precondiţie pentru soluţionarea durabilă a conflictului transnistrean. Un termen foarte vag, la fel ca şi cel de statut special garantat pentru Transnistria.

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi
: „Asta-i şi problema. Pentru că acest statut special este acum foarte vag. Iar garanţiile - cine să le dea? În al doilea rând, este aspectul neutralităţii. Şi aici, de asemenea, termenul fiind vag, ar trebui să-l explicăm. Pentru că neutralitatea, care a fost consemnată în Constituţia din 1994, era o neutralitate pe care eu o numesc defensivă, declarată în scopul plecării trupelor ruseşti de pe teritoriul Moldovei”.

Radu Benea: Ute Gabanyi mai observă că garanţiile de neutraliate le cere tocmai Federaţia Rusă, cea care nu respectă neutralitatea Moldovei, menţinându-şi trupele în ciuda propriilor angajamente de a şi le retrage, asumate la summitul OSCE de la Istanbul în 1999.

Anneli Ute Gabanyi: „Şi mai este un lucru. Exemplul Austriei a arătat foarte clar că nimeni nu poate, de fapt, garanta o neutralitate. Nu s-a întâmplat nici în cazul Austriei acest lucru. Însă în schimbul declaraţiei neutralităţii în Constituţia Austriei, de fapt, trupele atât ale Occidentului, cât şi trupele ruseşti au fost retrase. Deci, aicea este problema. (…) Uniunea Europeană nu este de acord cu abordarea 2-3. Mi-aş dori ca Uniunea Europeană să rămână în continuare fermă, pentru că această fermitate ar putea să aducă rezultate. Şi dacă Rusia este atât de interesată în a obţine păstrarea neutralităţii Republicii Moldova, atunci ar trebui să facă acea concesie şi Uniunea Europeană ar trebui să insiste asupra retragerii trupelor ruseşti din Transnistria”.

Radu Benea: opinia expertului german Anneli Ute Gabanyi.

Săptămâna trecută, mama jurnalistului Ernest Vardanean, aflat în arest preventiv la Tiraspol din 7 aprilie, a adresat o scrisoare preşedinţilor Rusiei şi Statelor Unite şi altor lideri mondiali, cerând sprijin pentru eliberarea fiului ei. Ea afirmă că fiul ei a fost arestat pe nedrept. După cum se ştie, Vardanean este acuzat de spionaj în favoarea Moldovei. Mai mult, mama lui Vardanean susţine că fiul ei este torturat şi şantajat, amintind de faptul că nu are drept la asistenţa unui avocat independent.

Şi tot săptămâna trecută doi europarlamentari români - Cristian Buşoi şi Cristian Preda - au cerut implicarea mai activă a Comisiei Europene în eliberarea jurnalistului.

Iată ce a declarat Europei Libere, cu această ocazie, eurodeputatul Cristian Buşoi:

Cristian Buşoi
Cristian Buşoi
: „S-a discutat subiectul ori de câte ori ne-am întâlnit cu oficiali din Republica Moldova. Sigur, mingea nu e la domniile lor, dar ne-am folosit de prilej, că erau reprezentanţi şi ai Comisiei Europene şi colegi europarlamentari din alte multe ţări, pentru a aduce din nou în discuţie acest caz, care mie mi se pare extrem de grav. Vorbim de un stat artificial, nerecunoscut şi care nu are foarte multe contacte cu statele europene. Şi nici nu cred că dă prea mulţi bani, ca să folosesc această expresie, pe o relaţie cu statele Uniunii Europene. Dar Uniunea Europeană, Comisia Europeană, diplomaţiile unor state au relaţii şi cu Rusia, care este un partener al Uniunii Europene şi pe opinia căreia Transnistria dă mai mulţi bani. Există o diplomaţie discretă, care poate acţiona. Comisia Europeană şi unele state mari ale Uniunii Europene se pot implica şi pot rezolva acest caz. Eu, dealtfel, am trimis un mesaj către Comisia Europeană, către noul Serviciu de acţiune externă, în care m-am alăturat eforturilor altor colegi de a cere o implicare mai activă a Comisiei pe această temă. Şi sigur, sunt convins, că voi avea în curând răspuns.”

Radu Benea: membrul Parlamentului European, Cristian Buşoi.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG