Linkuri accesibilitate

25.05 - Chișinău: Parlamentul reia dezbaterea Tratatului de frontieră cu Ucraina.


La Palanca, frontiera cu Ucraina

La Palanca, frontiera cu Ucraina

Grupurile parlamentare de dreapta s-au pronunţat împotriva ratificării tratatului de frontieră cu Ucraina, calificându-l drept o cedare de teritoriu, transmiterea în proprietate Ucrainei a unei porţiuni de şosea de lângă localitatea Palanca


25 mai 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Parlamentul reia dezbaterea Tratatului de frontieră cu Ucraina.

Dan Ionescu: Înainte de a trece la temele anunţate, să notăm, că problema prezenţei militare ruse în Transnistria a fost menţionată în mod explicit la reuniunea de la Florenţa, de miercuri seara, a Consiliului permanent NATO-Rusia. Este vorba de prima întâlnire de acest fel, de la suspendarea de către Rusia a cooperării cu NATO, ca urmare a bombardamentelor din anul trecut din Iugoslavia. În acest context, secretarul de stat al Statelor Unite, Madeleine Albright a declarat „este nevoie deasemenea de mişcare permanentă în vederea îndeplinirii angajamentelor Rusiei de a-şi retrage forţele din Moldova şi Georgia.”

Şi acum să trecem la dezbaterile din Parlament, unde au dominat două subiecte: Tratatul pentru delimitarea frontierei cu Ucraina şi Proiectul de lege a cetăţeniei. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea
.

Şedinţa în plen a Parlamentului a început cu dezbateri aprinse asupra chestiunii privind ratificarea Tratatului cu privire la frontiera între Republica Moldova şi Ucraina. Neînţelegerile au pornit de la faptul, că Biroul permanent a inclus această chestiune pe ordinea de zi, în pofida faptului, că la sfârşitul săptămânii trecute într-o şedinţă cu uşile închise, deputaţii au exclus ratificarea Tratatului de pe agendă pe un termen neprecizat, convenind asupra continuării audierilor.

Deşi deputaţii comunişti, care sprijină ratificarea Tratatului şi vicepreşedintele Parlşamentului, Vladimir Ciobanu, deputat pe listele Convenţiei Democrate, care a condus şedinţa de astăzi, au susţinut, că problema nu a fost exclusă de pe agendă, deputaţii creştin-democraţi şi ai Partidului Forţelor Democratice au fost nevoiţi să apeleze la stenograma şedinţei de vinerea trecută, pentru a demonstra contrariul. În consecinţă, vicepreşedintele şedinţei, Vladimir Ciobanu a supus votului introducerea chestiunii pe ordinea de zi, fiind susţinut prin vot de deputaţii comunişti, cei independenţi şi unii deputaţi din Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă.

Aceasta a provocat nemulţumirea grupurilor parlamentare de dreapta, care au arătat, că nu se poate proceda la ratificarea tratatului, până nu s-au încheiat audierile asupra lui. Ei au exprimat nedumerirea în legătură cu graba, cu care este tratat subiectul, în timp ce Ucraina încă nu a ratificat nici Tratatul politic de bază cu Republica Moldova, nici Acordul ce reglementează proprietatea Republicii Moldova, aflată pe teritoriul ucrainean.

Iată ce a declarat, în acest sens, preşedintele Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei: „Cum neîncheind audierile, audierile au formă specifică din activitatea noastră – citiţi, vă rog, prevederile din Regulament şi din alte acte. Noi nu le-am încheiat. În al doilea rând, şi domnul minitru de Externe de la tribună ne-a spus, că trecerea acestei porţiuni de drum, de şapte-aproape opt kilometri, 7 km 770 de metri, în proprietatea Ucrainei, dar juridic se aplică legislaţia Ucrainei. Ceea ce înseamnă, că este înstrăinat teritoriul Republicii Moldova. Este de aceeaşi manieră ca şi proprietatea Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei. Dar proprietatea Republicii Moldova în teritoriul Ucrainei, acordul nu a fost ratificat şi, practic, este în stare de suspens deja de 10 ani de zile. Haideţi să continuăm aceste audieri, dacă nu le-am încheiat. Or, noi procedăm de o manieră, care cred că nu este corectă şi nu respectăm noi Regulamentul.”

Reamintim, că grupurile parlamentare de dreapta s-au pronunţat împotriva ratificării tratatului de frontieră cu Ucraina în formula propusă, calificându-l drept o cedare de teritoriu, deoarece în el este vorba numai despre transmiterea în proprietate Ucrainei a unei porţiuni de şosea de lângă localitatea Palanca, fără a se menţiona, că Republica Moldova ar obţine ceva în schimb. În final, majoritatea deputaţilor au acceptat o variantă de compromis: tratatul rămâne inclus pe ordinea de zi, însă nu va fi supus ratificării, până la încheierea audierilor parlamentare. Să adăugăm, că deputaţii creştin-democraţi intenţionează să consulte Curtea Constituţională în problema tratatului, înainte de ratificarea lui. Ei au solicitat acest lucru în plenul şedinţei de astăzi, însă cererea lor a fost neglijată.

Tot astăzi Parlamentul a votat în a doua lectură legea cu privire la cetăţenia Republicii Moldova. Aceasta vine să înlocuiască vechea legislaţie, din 1991, însă nu o modifică esenţial, ci o ajustează la Conveţia europeană a cetăţeniei. Deşi Convenţia stabileşte un cadru extins pentru obţinerea dublei cetăţenii, noua lege este una restrictivă şi prevede obţinerea cetăţeniei duble numai în câteva cazuri.

Iată ce ne-a declarat, legat de aceasta, ministrul adjunct al Justiţiei, Victor Creţu: „Este, consider, că un succes. S-au acceptat, practic, toate articolele prezentate de către autori, cu unele amendamente, numai două articole, articolul 19, unde este vorba de direcţiile de testare a cunoaşterii limbii de stat şi al articolului 24, unde este vorba, că preşedintele Republicii Moldova, în interesele Republicii şi în cazuri excepţionale poate acorda cetăţenia şi altor cetăţeni, care deţin cetăţenia altor state. Cetăţenia dublă este stipulată în patru cazuri: este vorba de înfierea unui copil al Republicii Moldova, naşterea lui înafara hotarelor Republicii Moldova, în rezultatul căsătoriei, şi, desigur, în baza unor acorduri încheiate bilateral între statul Republica Moldova cu alte state.”

Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG