Linkuri accesibilitate

Deși tardivă, sub incidența legii cad încă destui care au avut funcții de conducere în aparatul comunist

Camera Deputatilor de la Bucuresti a adoptat miercuri Legea lustratiei, un proiect aflat in traseul legislativ de cinci ani. Legea lustratiei prevede limitarea temporara a accesului la anumite functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Acestia nu pot candida si nu pot fi numiti pentru demnitati si functii publice, pe o perioada de 5 ani de la intrarea in vigoare a legii.

Potrivit Legii lustratiei, sint considerate persoane lustrabile toti cei care au ocupat functii de conducere (si au fost remunerati pentru aceasta) in Partidul Muncitoresc Roman, Partidul Comunist Roman, Uniunea Tineretului Comunist, deputatii in Marea Adunare Nationala, membrii consiliilor populare judetene, municipale si orasenesti, membrii Consiliului de Stat si ai Consiliului de Ministri, conducatorii institutiilor de presa sau de propaganda ale PCR.

Legea se refera si la directorii de editura, persoanele din invatamintul de partid, din structurile Securitatii sau colaboratorii acesteia ca politie politica, magistratii cu functii de conducere in sistemul judiciar comunist, comandantii din Inspectoratul General de Militie pina la nivelul sefilor de post inclusiv, si sefii misiunilor diplomatice ale Romaniei de dinainte de 1989.

Daca legea ar fi fost adoptata de Romania acum 20 de ani, fostul sef al statului roman dupa caderea comunismului, Ion Iliescu nu ar mai fi putut sa ia parte la viata politica a tarii. Iata ce a declarat Iliescu pentru Radio France Internationale, dupa adoptarea legii: "Este o gindire intirziata a unor oameni care n-au viziunea mersului societatii. Asemenea masuri sunt caracteristice regimurilor totalitare, care exclud categorii de oameni de la viata publica.”

Un cu totul alt punct de vedere are Sorin Iliesiu, presedintele Aliantei Civice, un sustinator fervent al lustratiei anticomuniste din Romania. Intrebat daca mai are rost acum lustratia in Romnia, Sorin Iliesiu a raspuns pentru postul de radio Europa FM: “Are rost pentru ca e o lege de importanta simbolica, de despartire a societatii romanesti de regimul comunist, condamnat ca ilegitim si criminal. Pe de alta parte are o valoare morala, intrucit nu putem sa construim o noua societate fara sa adoptam aceasta lege”.

In celelalte state foste comuniste din Europa de Est, lustratia a fost pusa in practica diferit de la tara la tara. S-au impus mai multe modele de lustratie, cel mai dur fiind cel al Cehiei si Germaniei de Est, care au nominalizat la inceputul anilor 1990 categoriile de comunisti si functiile la care acestia nu au acces.

Dar metodele concrete de lustratie au fost diferite, atit in privinta sanctiunilor cit si a categoriilor vizate pentru inlaturarea de la functiile publice. Serviciile secrete, judecatorii si procurorii au fost categoriile profesionale cele mai usor de lustrat.

Un sistem ceva mai blind exista in Polonia, unde, dupa mai multe scandaluri si epurari nelegiferate, s-a ajuns la o cale de mijloc. Toti politicienii au fost pusi sa-si declare trecutul comunist, iar numai celor care au mintit li s-a interzis sa candideze la o functie publica timp de zece ani.

Incheiem cu opinia presedintelui Societatii Timisoara Florian Mihalcea care a declarat pentru ziarul “Adevarul” ca adoptarea legii lustratiei este tardiva, daca se ia in vedere numarul celor care ar fi trebuit sa fie lustrati de 20 de ani incoace.

Florian Mihalcea: “Daca nu va avea pe cine sa lustreze, inseamna ca societatea s-a curatat singura. Nu nu este cazul, pentru ca sint inca destui in conducerea Romaniei care cad sub incidenta acestei legi”.
XS
SM
MD
LG