Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu: „Mijloacele de comunicare şi de tehnică electorală sunt încă destul de fragile şi nedezvoltate pentru anumite partide de orientare de dreapta şi de centru.”


Duminica trecută cetatenii cu drept de vot din 15 localităţi au fost invitati sa-şi aleaga primarii in locul celor care din varii motive si-au intrerupt exercitarea mandatului. Jumatate din locurile vacante au fost ocupate din prima tentativa. In opt localitati va fi insa nevoie de turul doi ca sa fie stabiliti invingatorii. Daca ne uitam la lista noilor primari: patru din cei şapte sunt de la Partidul Comuniştilor, iar ceilalţi trei de la PD, PL şi PLDM. Cit de relevante sunt aceste rezultate în contextul viitoarelor alegeri parlamentare anticipate, ne va spune Igor Munteanu, director executiv la Institutul pentru dezvoltare si initiative sociale Viitorul.

Europa Liberă: Domnule Munteanu, patru din şapte localităţi au optat pentru primari înaintaţi de Partidul Comuniştilor. Cât de relevante sunt aceste rezultate? Le putem considera un minisondaj de natura sa anticipeze simpatiile din anticipatele care ne asteapta?

Igor Munteanu: „În primul rând, sigur, orice victorie electorală, fie la nivel local sau naţional este relevantă pentru că ne ajută să ne formulăm nişte opinii. În al doilea rând sigur că concluziile care s-au tras în această etapă sunt oarecum efemere şi superficiale, pentru că nu în toate localităţile au fost validate rezultatele finale ale alegerilor, doar în şapte localităţi din cele 15. În al treilea rând, evident că aceste rezultate cristalizează o anumită poziţie deţinută de partidele importante pe plan naţional. Ceea ce putem observa este că două localităţi din cele patru în care a câştigat Partidul Comuniştilor se află în fieful lor tradiţional şi evident că în Găgăuzia şi partea de sud a Republicii Moldova doar Partidul Comuniştilor ar fi putut atinge prin mesajele sale electoratul tradiţional din această zonă, respectiv victoria era deja determinată”.

Europa Liberă: Înseamna asta că autonomia găgauză redevine în fieful comuniştilor?

Igor Munteanu: „Ea a revenit în fieful tradiţional al comuniştilor, mai ales după anul 2008, atunci când au avut loc anumite mutaţii importante şi atunci când alte opţiuni politice au fost oarecum detaşate. Centrul de gravitate a a electoratului din Găgăuzia s-a mutat din nou înspre stânga”.

Europa Liberă: Cum se întâmplă că topul popularităţii formaţiunilor parlamentare şi extraparlamentare la nivel naţional nu dă peste cap monopolurile geografice ale unor partide?

Igor Munteanu
: „Sunt mai multe motive, în primul rând electoratul de limbă rusă, iar în sud deşi îşi spun bulgari sau găgăuzi, vorbesc preponderent limba rusă, nu găseşte o altă alternativă pe centru sau centru-stânga, pentru că partidele naţionale, de orientare democratică, necomunistă nu au încropit o ofertă suficient de credibilă şi vizibilă pentru această populaţie, din diverse considerente, inclusiv datorită fragilităţii sistemului de politici din Republica Moldova.

În al doilea rând, trebuie să menţionăm că în alegerile locale nu întotdeauna partidele sunt cele care determină opţiunile electoratului. În primul rând oamenii aleg gospodari sau persoane care formează opinia şi din acest punct de vedere partidele doar pot să ancoreze aceste personalităţi vizibile pe plan local încercând să le înroleze în sistemul lor de coordonate ideologice”

Europa Liberă: Dle Munteanu, nordul în mod tradiţional este considerat o „centură roşie”. De ce până acum nu s-au ambiţionat rivalii politici ai comuniştilor să transforme această centură în altă culoare?

Igor Munteanu: „Nordul extrem probabil, ultimele localităţi din partea de nord a Republicii Moldova, pentru că zona de nord înglobează şi Soroca, înglobează şi Glodeni, iar acolo mutaţii tectonice s-au întâmplat după alegerile locale din 2007 şi respectiv, partidele de orientare democratică au câştigat importante poziţii în această regiune”.

Europa Liberă: Nu şi la Bălţi.


Igor Munteanu: „Nu şi la Bălţi, e adevărat. Zona urbană Bălţi în continuare este oarecum ancorată ca şi zona de sud vorbitoare de limbă rusă, la anumite straturi ideologice tradiţionale legate de Partidul Comuniştilor. Sigur, sunt mai multe motive pentru care partidele iarăşi nu pot să ajungă în această regiune. Unul dintre ele este faptul că reprezentanţii minorităţii naţionale nu au suficientă reprezentativitate pe listele lor. A doua este că, în continuare, mijloacele de comunicare şi de tehnică electorală sunt încă destul de fragile şi nedezvoltate pentru anumite partide de orientare de dreapta şi de centru. Trebuie să fii foarte perfecţionist să ajungi în zonele rurale, să fii asociat cu interesele publicului specific din zona rurală. Din păcate, multe din aceste partide democratice dintr-o convenienţă se orientează la alegerile parlamentare şi vorbesc de la tribună foarte frumos”.

Europa Liberă: Alianţa de guvernământ a reuşit să-şi acrediteze imaginea unui partid de guvernământ care în mod tradiţional culege o parte garantat din simpatii?


Igor Munteanu: „Foarte puţin. Dacă ne uităm pe sondajele de opinie şi Imas-ul, şi Barometrul de opinie şi alte sondaje care s-au făcut, putem observa că entitatea separată „Alianţa pentru Integrare Europeană” deţine un procentaj relativ scăzut, de aproximativ 3-5 %, suplimentar faţă de rating-urile nemijlocite ale partidelor constituiente ale Alianţei, respectiv tronul nu colectează suficiente voturi faţă de garda imperială, dacă e să folosesc o metaforă. Sigur trebuie să mai luăm în considerare faptul că electoratul mai ales rural, cel care votează în alegerile locale într-o măsură mai mare decât oraşele, este determinat de multă inerţie, conservatorism şi imobilitate”.
XS
SM
MD
LG