Linkuri accesibilitate

Mărul discordiei: o iminentă modificare a legii cetățeniei maghiare


„Zgomotos, dar predictibil”– iată cum ar trebui să titreze publicațiile budapestane debutul politici externe a proaspătului cabinet ungar condus de Viktor Orbán. O fi el proaspăt, cabinetul, dar în ceea ce priveşte problema minorităților maghiare trăitoare în țările vecine, politica guvernului maghiar este mai degrabă una veche. Cu semnificativa deosebire că acest guvern, cu formarea căruia preşedintele László Sólyom l-a însărcinat official pe Orbán la 14 mai, dispune în Parlament de o majoritate covârşitoare, care îi permite practic să treacă orice lege.

Iar una dintre legile anunțate a fi prioritare este cea care va acorda cetățenie ungară membrilor minorităților maghiare din țările vecine. De unde şi zgomotoasa reacție a Bratislavei la trâmbițatele intenții. Slovacia se află ea însăşi în ajunul unui scrutin electoral în care principalul partid de guvernământ, SMER, ar putea depinde pentru continuarea actualei coaliții de capabilitatea aliatului său, Partidul Național Slovak, de a depăşi pragul de 5% pentru reprezentare parlamentară.

Aşa se exlică de ce la 13 mai, în ajunul inaugurării noului parlament ungar, slovacii l-au rechemat pe ambasadorul Peter Weiss de la Budapesta pentru aşa-zise consultări. Premierul slovak Robert Fico a amenințat cu luarea de măsuri împotriva minoritarilor maghiari care ar cere cetățenia ungară. Într-o transparentă aluzie, Fico a atras atenția asupra faptului că în Republica Cehă, acceptarea unei cetățenii străine duce la pierderea celei cehe. El a mai calificat legislația propusă de FIDESZ dret una „egoistă, arogantă şi periculoasă” şi a adăugat că Slovacia va considera aprobarea ei drept o amenințare la adresa propriei securități.

Nu este deloc lipsit de interes să observăm cum justifică noii guvernanți maghiari legea extinderii cetățeniei. Zsolt Semjén, liderul Creştin-Democraților, aliați electorali ai FIDESZ-ului, va coordona în noul guvern problema etnicilor maghiari trăitori în alte state. Într-un interviu acordat publicației Heti Valasz, Semjén a afirmat: „Avem datoria fundamentală față de toți maghiarii de a şterge atât cât putem ruşinea spirituală a Trianonului”.

Mai experimentat, vechi-noul ministru ungar al Afacerilor Externe, Janos Martonyi, a încercat să fie mai diplomat. Dar tocmai această încercare demonstrează că propusa legislație nu se reduce câtuşi de puțin la relațiile slovaco-maghiare. De ce, s-a întrebat Martonyi într-un interviu în publicația austriacă Die Presse, nu ar beneficia etnicii maghiari din statele vecine de aceleaşi drepturi de care beneficiază maghiarii din Statele Unite sau Franța. De ce ar discrimina Ungaria între etnicii maghiari de peste hotare, se va întreba el cu câteva zile mai târziu, în alt interviu.

Jurnalistul austriac nu a reacționat indicând că între Franța şi Ungaria nu există granițe puse la îndoială de unii, şi nimeni din Statele Unite nu a desenat încă o hartă a Americii Mari care să includă lacul Balaton. Oricum, Martonyi a spus la începutul lunii mai că procesul va fi unul bine-chibzuit, nu o legislație pripită. Îl contrazice însă nimeni altul decât Semjén, care afirmă că adoptarea noii legislații ar putea fi finalizată în trei luni. Martonyi a afirmat că legislația ar pune Ungaria în aceeaşi categorie cu state vecine, care acordă la rândul lor cetățenie celor de aceeaşi etnitate.

Iar proeminentul europarlamentar din partea FIDESZ-ului József Szájer spunea la 11 mai că întrega problemă este una „emoțională” şi că țara sa trebuie să ia exemplu de la România şi să copieze modelul acordării cetățeniei române locuitorilor din Republica Moldova. Cine imită pe cine este poate mai puțin important decât să constați că odată evadat din sticlă, spiriduşul trecutului amenință viitorul unei Uniuni Europene oricum excedată de provocările prezentului.

XS
SM
MD
LG