Linkuri accesibilitate

Iurie Gotișan: „Aprecierea leului duce însă la ieftinirea importurilor”

Iurie Gotişan: „Chiar dacă piaţa valutară internă este puţin integrată în circuitul financiar regional şi internaţională, turbulenţele deprecierii euro se răsfrâng şi asupra pieţei locale. Am spus-o şi cu alte ocazii că economia Moldovei este expusă într-o proporţie destul de mare la exterior. Mă refer la relaţia export-import. Ori, valoarea comerţului exterior are o mare pondere în Produsul Intern Brut. Mai mult decât atât, schimburile comerciale ale Moldovei cu statele Uniunii Europene valoarează la peste 50 la sută din totalul comerţului exterior. Cel puţin, se importă la greu producţie din Uniunea Europeană. Respectiv, actuala situaţia din zona euro nu are cum să nu ne afecteze şi pe noi.”

Europa Liberă: Cine ar avea de pierdut cel mai mult? Şi cine ar avea de câştigat, dacă sunt asemenea categorii?

Iurie Gotişan: „Vedeţi, aprecierea leului este ca o sabie cu două tăişuri pentru populaţie. Mulţumiţi de întărirea monedei naţionale, cred eu, sunt moldovenii, care au de plătit rate bancare în euro. Pe de altă parte, exportatorii sunt nevoiţi să-şi refacă socotelile, pentru că un leu puternic înseamnă, până la urmă, pentru ei bani pierduţi. Spre exemplu, un calcul simplu arată, că o persoană, care are de plătit o rată lunară de 300 de euro, plăteşte la bancă la ziua de astăzi 4 700 de lei, adică la cursul de 15,7 lei pentru un euro. Asta înseamnă că a câştigat, din aprecierea monedei naţionale, cam în jur de 600 de lei, faţă de ianuarie 2010, când acesta era de 17,7 lei pentru un euro. Cu bani în buzunar râmân şi cei, care stau în chirie, de exemplu. În cazul unui apartament cu o cameră, care a fost închiriat cu 150 de euro pe lună, să presupunem, se plăteşte astăzi sub 2 400 de lei, cu 300 de lei mai puţin faţă de jumătatea lunii ianuarie 2010. Nu în ultimul rând, datorită aprecierii leului, importurile se ieftinesc, iar preţurile alimentelor, să zicem, ar trebui să scadă. După cum am mai spus, nu acelaşi lucru îl pot spune exportatorii, care încasează mai puţini bani pe marfa vândută în afara graniţelor. Dezavantajate sunt şi companiile, sau agenţii economici, care au luat credite în euro, însă au contractat cheltuielile în monedă naţională şi sunt acum în situaţia de a obţine mai puţini lei în schimbul valutei împrumutate.”

Europa Liberă: Spuneaţi că Moldova este expusă într-o măsură foarte mare la riscurile externe. Care sunt evoluţiile pe piaţa regională? Şi la ce ar trebui să se aştepte Moldova, în cazul în care criza din zona euro va fi una de durată?

Iurie Gotişan: „Actualmente evoluţiile de pe piaţa financiară internaţională arată că deprecierea monedei euro faţă de principalele monede de referinţă din regiune este destul de puternică. Şi această situaţie poate fi explicată din două puncte de vedere. În primul rând, sunt nişte factori obiectivi, care fac presiuni asupra euro. Spre exemplu, de la începutul anului şi până în prezent, moneda europeană s-a depreciat puternic comparativ cu majoritatea monedelor lumii. Atât din cauza crizei din Grecia, cât şi ca urmare, eu ştiu, a rezultatelor economice slabe, înregistrate de zona euro, precum şi de Uniunea Europeană în ansamblul său. În raport cu euro, în primele patru luni ale anului, cele mai mari aprecieri le-au marcat, spre exemplu, rubla rusească, lira turcească şi, respectiv, dolarul american. Evoluţiile acestor monede au fost susţinute şi de performanţele bune, obţinute de economiile respective. La polul opus se află, spre exemplu, forintul ungar, lira sterlină, leul românesc, cu cele mai slabe, dacă pot să spun aşa, aprecieri faţă de euro.”

Europa Liberă: Dar pe lângă aceşti factori de natură economică şi financiară, se mai spune că sunt factori ce ţin de încrederea populaţiei, încrederea investitorilor, încrederea oamenilor de afaceri faţă de moneda euro.

Iurie Gotişan: „Bineînţeles, sunt şi factori subiectivi, sau aşteptările agenţilor economici, ale marelor corporaţii, care, până la urmă, influenţează puternic evoluţia monedei euro. De ce nu? Putem să-i numim chiar şi factori de natură speculativă. Deseori cursul monedei euro coboară, ca răspuns la orice ştire, care ar putea avea efect negativ. Cu toate că această situaţie a fost dezminţită chiar de preşedintele Băncii Centrale Europene, care a declarat că euro nu a fost supus unor atacuri speculative, deocamdată. Pe de altă parte, Bannca Centrală Europeană, după mine, duce o politică unică pentru cele 16 ţări membre, care însă nu poate ţine cont de condiţii particulare din diferite state, cum ar fi dezechilibrele bugetare, măsuri de control al salariilor, etc. Astfel, în formularea acestei politici capătă greutate mai mare economiile cu pondere majoră în Uniune monetară. Respectiv, cicumstanţe ce prevalează în Germania, Franţa, Olanda, au un rol determinant. Şi mai puţin pentru celelalte ţări, ca Spania să zicem, Grecia sau Portugalia, state care s-au dovedit a fi mult mai vulnerabile în faţa efectelor actualei crize financiare. Iar în privinţa Republicii Moldova prelungirea crizei financiare din zona euro, cred eu, va avea un impact relativ limitat. Cele mai expuse vor fi exporturile. Dar, după cum spuneam, impactul va fi limitat, dat fiind faptul că Republica Moldova exportă în mare parte produse agro-alimentare, care continuă să aibă o anumită cerere chiar şi pe timp de criză.”
XS
SM
MD
LG