Linkuri accesibilitate

O declarație ce nu trebuie să devină un factor de perturbare politică suplimentară în R. Moldova


Declarația președinților Rusiei și Ucrainei în chestiunea transnistreană comentată de Natalia Gherman și Igor Klipii


Liderii a două țări mediatoare în procesul de reglementare transnistreană, pledează pentru soluționarea conflictului exclusiv pe cale politică pașnică și într-un dialog egal în vederea identificării unui „statut special garantat pentru Transnistria, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, neutralitatea constituțională și creând o zonă economică și de securitate unică” – așa sună declarația comună semnată luni, la Kiev, de președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev și omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici. In textul documentului se vorbește despre Republica Moldova și Transnistria și nu de Chișinău și Tiraspol. Totodată, cei doi șefi de state s-au pronunțat pentru reluarea procesului de negocieri în formatul 5+2. Vom discuta despre subiect cu invitașii dimineții viceministra afacerilor externe Natalia Gherman și cu politologul Igor Klipii
.


Europa Liberă: Domnule Klipii, ce înţelegem prin această declaraţie, care a fost semnată ieri la Kiev de către cei doi preşedinţi ai două ţări mediatoare în procesul de soluţionare a problemei transnistrene?


Igor Klipii: „Bun, e mai delicat să comentez această declaraţie. Mai ales, din câte am înţeles, cel puţin din internet am urmărit, am văzut că există un fel de accept din partea autorităţilor moldovene de a avea o asemenea declaraţie. În această direcţie, parcă s-a expus domnul Osipov, deci nu este chiar întâmplătoare.”

Europa Liberă: Dar cum se poate, ca într-o declaraţie, semnată de doi preşedinţi din două ţări independente, să se scrie că Moldova trebuie să rămână neutră? Cine decide aceasta?

Igor Klipii
Igor Klipii
: „Bun, acest lucru îl va decide Republica Moldova. Însă şi Ucraina şi Federaţia Rusă sunt considerate de noi drept garant în procesul de negocieri. Deci, Republica Moldova a acceptat acest statut, acordându-le dreptul acestor ţări de a se pronunţa. Este adevărat, că acest lucru trebuie să se producă în formatul respectiv de negocieri. Dar vreau să vă spun, doamna Ursu, că Republica Moldova, din păcate, are texte, declaraţii, documente semnate cu un conţinut cu mult mai greu decât acesta. Unde există semnătura noastră. Adică, vroiam să spun, că atâta timp, cât nu există semnătura Republicii Moldova sub acest document, el rămâne un document, prin care două ţări, într-un context mai general, din câte înţeleg, s-au pronunţat asupra unor probleme. Este adevărat, că problema este undeva la limita bunului simţ. Fiindcă această declaraţie a fost „investită” cu un conţinut mult mai dur. Deci, undeva termenii utilizaţi, sau noţiunile utilizate în declaraţie sunt la limita bunului simţ. Şi, din păcate, Republica Moldova a permis asemenea manipulări cu termenii politici.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă o declaraţie, care vine în afara formatului 5+2?

Igor Klipii: „Aici iarăşi depinde. Fiindcă, dacă ne imaginăm, că în zilele următoare urmează o altă declaraţie, din partea altor participanţi la procesul de reglementare a conflictului, pe care Republica Moldova o susţine, înţelegeţi? Atunci statutul acestei declaraţii ar putea fi redus la zero. Deci, depinde foarte mult de ceea ce va spune azi Guvernul, de exemplu. Am înţeles, că Guvernul Republicii Moldova urmează să adopte o poziţie vis-a-vis de această declaraţie. Deşi chiar nu mă aşteptam, că acest lucru va fi făcut.”

Europa Liberă: Şi atunci va fi câte o declaraţie din partea fiecăruia? Va fi declaraţia Guvernului Republicii Moldova, ar putea să vină cu o declaraţie şi UE, şi Statele Unite, şi OSCE? Sau cum?


Igor Klipii: „Vroiam să spun, că această declaraţie valorează cât valorează, în măsura în care nu există acceptul Republicii Moldova. Fiindcă noi avem o legislaţie în domeniu, adoptată în 2005, care prevede modalitatea şi limitele, în care ne putem încadra în soluţionarea acestei probleme. Şi noi nu putem depăşi aceste limite. Iar opiniile ivite din afară, evident, că sunt importante. Mai ales, că sunt două ţări garante. Dar noi suntem, totuşi, ţară independentă, liberă, suverană, care are anumite drepturi şi le poate apăra.”

Europa Liberă: Eu o să mai citesc din această declaraţie: „Rusia şi Ucraina reconfirmă rolul important, stabilizator în actuala operaţiune de menţinere a păcii în regiune şi pledează pentru acţiuni constructive a tuturor membrilor misiunii.” Unii susţin, că ar fi o eroare să nu observăm, că în declaraţie se menţionează despre factorul stabilizator al forţelor armate ruseşti. Poziţie cu care nu totdeauna Moldova era de acord.

Igor Klipii
: „Urmează să vedem, care va fi poziţia Republicii Moldova de azi înainte. Însă asemenea noţiuni şi aprecieri au fost. Sub asemenea aprecieri stă semnătura domnului garant anti de altă dat, a domnului Voronin. Care a recunoscut acest lucru. Deci, iarăşi, Federaţia Rusă şi Ucraina au avut grijă, totuşi, să manipuleze cu aceşti termeni de o manieră destul de atentă, ţinând cont şi de lucrurile, pe care Republica Moldova le-a permis anterior, cât şi de mesajele, care există în viaţa publică din Republica Moldova. Eu mă tem mai tare de faptul, că această declaraţie va fi aprins dezbătută în Republica Moldova şi va servi drept un element nou de divizare artificială a societăţii. Vor fi, aproape sunt sigur de asta, că vor fi astăzi forţe politice, care vor susţine această declaraţie, şi altele care o vor respinge. Eu cred, că ea poate fi lăsată cumva pe seama Guvernului, pentru a fi discutată la nivel de Guvern. Fără a deveni un element de perturbare politică suplimentară în Republica Moldova. Părerea mea.”

Europa Liberă: Mulţumim foarte mult, dar aţi putea anticipa, intui, totuşi, ce va conţine documentul semnat de Guvernul Republicii Moldova, ca o reacţie la această declaraţie?

Igor Klipii: „Acum sincer să vă spun, aştept foarte mult această declaraţie, odată ce am văzut enunţul, făcut de domnul Osipov, precum că ea nu este făcută chiar fără ştirea noastră. Şi de asta vreau să văd. Îmi vine greu să înţeleg, dar aştept cu mare nerăbdare textul declaraţiei Guvernului.”

Europa Liberă: Mulţumim foarte mult. A fost politologul Igor Klipii.

*

Europa Liberă: Foarte scurt, ca să nu ne reţinem pe marginea acestui subiect. Să ne spuneţi şi părerea Dumneavoastră. Totuşi, care ar fi rolul Uniunii Europene la moment în soluţionarea conflictului transnistrean?

Natalia Gherman: „După cum a fost deja menţionat, astăzi va apărea o declaraţie a Guvernului Republicii Moldova pe marginea celor reflectate în textul declaraţiei comune a celor doi preşedinţi, semnate la Kiev. Însă, în contextul în care mai multe informaţii au fost difuzate despre intenţiile celor două ţări de a semna un asemenea document, Guvernul Republicii Moldova a adoptat o poziţie pro activă şi a elaborat un memoriu, în care a reflectat necesitatea sporirii rolului Uniunii Europene în soluţionarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Dar „necesitatea sporirii” ce înseamnă, doamna Gherman?

Natalia Gherman, vice-ministru al afacerilor externe
Natalia Gherman
: „Vă explic: în cadrul vizitei în Republica Moldova a comisarului pentru extinderea şi politica de vecinătate, domnului Ştefan Fule, premierul Filat i-a înmînat acest set de propuneri, care de altfel conţine elemente foarte bine cunoscute. Împreună cu Uniunea Europeană împărtăşim necesitatea consolidării formatului existent de soluţionare a conflictului, 5+2, unde Uniunea Europeană deja joacă un rol foarte important. Am străduit asupra importanţei promovării măsurilor de încredere în cadrul acelor grupuri de lucru, care sunt formate din experţii ambelor părţi. Uniunea Europeană deja susţine destul de generos activitatea aceastor grupuri de lucru. Deci, noi vedem sporirea rolului UE şi în acest segment important al procesului de soluţionare a conflictului. Am reflectat, în mod particular, necesitatea revenirii la procesul de retragere a armamentului şi a muniţiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, regiunii transnistrene, în conformitate cu deciziile pertinete ale summitului OSCE de la Intanbul, din 1999.”

Europa Liberă: Dar de ce în această declaraţie ucraineano-rusă nu se spune nimic despre retragerea armamentului, muniţiilor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova?

Natalia Gherman: „Într-adevăr, nu se spune nici un cuvânt despre acest element indispensabil al procesului cuprinzător de soluţionare a conflictului transnistrean. Şi atât Moldova, cât şi Uniunea Europeană împărtăşesc, că acesta este un element foarte important, fără de care este greu de închipuit soluţionarea definitivă a conflictului.”

Europa Liberă: Exact.

Natalia Gherman: „Apoi am menţionat importanţa transformării actualei operaţiuni de menţinere a păcii în regiune într-un aranjament sub egida organizaţiilor internaţionale, bunăoară OSCE. Deci, toate aceste elemente au fost reflectate în setul de propuneri, care au fost înmînate comisarului Ştefan Fule la Chişinău. Ele sunt pe deplin împărtăşite de Uniunea Europeană, deoarece, după cum bine cunoaşteţi, ieri a apărut reacţia oficială la aceste propuneri, în forma declaraţiei doamnei Catherine Ashton, care de fapt a comentat toate propunerile în termeni pozitivi, exprimându-şi împărtăşirea totală a acestor obiective şi intenţia UE de a se implica şi mai activ în atingerea lor.”

Europa Liberă: Eu o să insist să ne vorbiţi un pic şi despre misiunea EUBAM. De când se află ea pe perimetru transnistrean, la hotarul moldo-ucrainean, cât de mult a reuşit să ajute Chişinăului?

Natalia Gherman: „Doresc să vă spun, că misiunea EUBAM a venit în regiune la invitaţia celor două ţări: Moldova şi Ucraina. Misiunea EUBAM este foarte înalt apreciată de autorităţile Republicii Moldova, pentru că, de fapt, asigură transparenţa în monitorizarea frontierei moldo-ucrainene. Inclusiv prin sporirea eficienţei Serviciului vamal, a securităţii de frontieră şi creşterea veniturilor în urma activităţii vamale. Misiunea EUBAM este acest actor, acest element important din partea Uniunii Europene, care de fapt asigură cea mai mare transparenţă, în limtele posibile a situaţiei reale pe teren. Moldova se pronunţă în continuare pentru extinderea mandatului EUBAM, ideal până la soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean. Actualmente, însă, mandatul este prelungit până la finele anului 2011.”

Europa Liberă: Exact. Doamna Gherman, să vă întreb dacă problema transnistreană reprezintă sau nu, totuşi, un impediment pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană?

Natalia Gherman: „Aş spune, că aceasta este o preocupare comună a Republicii Moldova şi a Uniunii Europene. Această problemă se regăseşte şi în contextul negocierii noului acord de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deci, în capitolul respectiv, ceea ce ţine de conjugarea eforturilor în domeniul politicii comune de securitate şi a politicii externe, avem un capitol separat, dedicat reflectării stadiului actual şi obiectivelor soluţionării conflictului transnistrean. Deja avem anumite proiecte de text, care reflectă, de fapt, intenţiile noastre comune de continuare a eforturilor de soluţionare a conflictului şi, ceea ce este cel mai important, va fi reflectat obiectivul major al soluţionării, deci acordarea unui statut al regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova, în baza respectării principiului de suveranitate şi integritate teritorială a ţării.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, să vă întreb despre liberalizarea regimului de vize pentru Moldova, care cu mai multe ocazii, spuneţi că trebuie să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană. Dialogul Republicii Moldova cu Bruxelles-ul este unul solid, aşa precum încercaţi să acreditaţi ideea. Dar cât mai ieste de muncă?

Natalia Gherman: „Într-adevăr, aşa este. Şi am intensificat în ultima perioadă de timp eforturile noastre, pentru a avansa pe calea dialogului spre liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Deci, am înregistrat anumite progrese în acest context, astfel încât venim spre data de 15 iunie, dată oficială de demarare a dialogului structurat între Moldova şi UE pe problema vizelor, cu anumite succese deja înregistrate. Bunăoară, implementarea destul de reuşită a Acordului privind facilitarea regimului de vize şi readmisie între Moldova şi UE, implementarea exemplară a parteneriatului de mobilitate, care presupune o altă modalitate de gestionare a fluxurilor migraţionale şi combaterea migraţiei ilegale, activitatea Centrului comun de eliberare a vizelor, care funcţionează deja timp de peste doi ani în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Acum demarează dialogul, urmează negocierile. Cât timp ar trebui să aştepte Moldova, ca să obţină acest regim facilitar de vize?

Natalia Gherman: „Tocmai vă spuneam, doamna Ursu, că nu pornim de la bun început. Avem deja mai multe elemente implementate. Deci, după cum cunoaşteţi, şi paşapoartele cu datele biometrice vor fi eliberate în exclusivitate de pe 1 ianuarie 2011, cooperarea cu agenţiile europene – Frontex, Europol. Toate aceste elemente, care deja sunt la noi în realizare, vor fi luate în consideraţie.”

Europa Liberă: Şi pentru când ne aşteptăm la acest regim facilitat?

Natalia Gherman
: „Este foarte important să demarăm acest dialog. Este foarte important ca Uniunea Europeană să facă o apreciere destul de minuţioasă a stadiului actual de pregătire a Republicii Moldova. Noi considerăm, că noi putem purcede imediat la identificarea acestor lacune sau a punctelor vulnerabile, pe care trebuie să le îmbunătăţim, astfel încât spre sfârşitul anului curent, după mai multe reuniuni, după mai multe misiuni de evaluare, care urmează să ne viziteze ţara pe parcurs, deci să identificăm împreună cu Uniunea Europeană atât domeniile importante, unde avem nevoie să avansăm în continuare, cât şi termenele limită pentru implementarea acestor obiective. Esze foarte greu de prognozat.”

Europa Liberă: Mulţumim, mulţumim foarte mult doamna Natalia Gherman.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG