Linkuri accesibilitate

Copii cu deficiențe și necesara amendare a Codului Educației


In dialog cu Ludmila Lefter și Nadeja Cristea: copilul cu nevoi speciale are nevoie şi de asistenţă specială în procesul de învăţământ.


În premieră, viitorul Cod al Educaţiei va conţine un capitol aparte dedicat copiilor cu nevoi speciale, care ar trebui să fie incluşi în sistemul tradiţional de educaţie. Ce şanse are „strategia de includere” pe care vrea să o impuna noul Cod al Educaţiei? Vom încerca să aflăm de la Ludmila Lefter, coordonator de program în educaţie la UNICEF şi de la Nadejda Cristea, directoarea liceului „Prosucces”, instituţie la care deja de opt ani, merg şi copii cu nevoi
:

Europa Liberă: Dna Lefter, în premieră viitorul Cod al Educaţiei va conţine un capitol aparte dedicat copiilor cu nevoi speciale sau cu dizabilităţi, termenul l-am preluat din textul codului. De ce a fost nevoie de introducerea unei astfel de norme?

Ludmila Lefter: „Este foarte important ca ceea ce ţine de educaţia incluzivă sau de educaţia care conţine într-un fel şi educaţia copiilor cu dizabilităţi sau a copilor cu nevoi educative speciale, să se regăsească în noul cod, pentru că la moment, sistemul nu permite foarte mult incluziunea copiilor care au dizabilităţi fizice sau intelectuale”.

Europa Liberă: Să-i spunem pe şleau – înainte se practica izolarea acestor copii ca să nu-i prea vadă lumea şi moştenirea asta o avem de mult, nu?

Ludmila Lefter: „Practic partea asta pe care aţi menţionat-o dvs - că am vrut să-i separăm ca şi societate, că cică ne încurcă pe noi, pe ceilalţi să trecem prin curiculă aşa cum ştim noi mai bine - practic s-a voalat un pic şi s-a transformat într-o chestie mai mult parcă benefică pentru ei. Din punctul nostru de vedere este bine pentru ei să beneficieze de persoane pregătite special, care cunosc specificul, care pot să-i ajute să treacă prin programul de învăţământ mai uşor şi să fie la îndemâna lor de fiecare dată... Practic lucrul acesta a primit un pic altă descriere, o altă abordare”.

Europa Liberă: Adică trebuie să înţelegem că s-a dovedit a fi neproductivă această practică şi le faceţi, acestor copii, în primul rând un deserviciu?

Ludmila Lefter
: „Corect, îi izolăm iar mai târziu aşteptăm ca ei să se integreze în societate, păi lucrul acesta nu are cum să se întâmple. Incluziunea începe din primele momente ale vieţii, nu poţi să izolezi pe cineva, să-i oferi tot tipul de servicii, sprijin iar apoi să te simţi prost din cauza că uite ei nu s-au putut integra. Sistemul nu este pregătit din start ca să accepte aceste persoane, or abordarea aceasta trebuie să se schimbe”.

Europa Liberă: Dna Cristea, la liceul „Prosucces” aveţi şi copii cu nevoie speciale, cum îi ajutaţi pe aceşti copii să însuşească materia în rând cu ceilalţi elevi?


Nadejda Cristea: „În anul 2002 a fost înmatriculat primul copil în căruţ. Este foarte dificil într-o şcoală mare să se întâmple această educaţie incluzivă. Noi am avut avantajul că suntem o continuitate a programului american „Pas cu Pas”, copiii fiind învăţaţi cu toleranţa, cu valorile democratice. E un proces foarte anevoios. Nu am încercat să revoluţionăm dar ne este foarte dificil să deschidem uşile, să fim înţeleşi”.

Europa Liberă: Dna Lefter, pe dvs vreau să vă întreb, care o să anticipaţi probabil prin cercetări factorii de rezistenţă. Cum credeţi care este factorul cel mai puternic?


Ludmila Lefter: „Cred că este vorba în primul rând de sistem, care la momentul actual nu permite lucrul acesta şi ceea ce s-a întâmplat în „Prosucces”, de ce s-au lovit în primul rând persoanele de acolo în implementarea practicilor incluzive a fost anume că nu puteau să acomodeze aceşti copii. Din mai multe motive, în primul rând copilul cu nevoi speciale are nevoie şi de asistenţă specială în procesul de învăţământ. Cum ajustezi sistemul? Cum organizezi procesul astfel ca tu să ai persoanele care îl ajută pe copil în procesul acesta de învăţământ? Profesorul aşa cum este pregătit acum nu poate oferi această asistenţă, plus că nu-i permite nici procesul de învăţământ care este organizat într-un anumit fel”.

Europa Liberă: Dna Lefter, şi atunci nu o să se întâmple cu copii majoritari, părinţii acestora o să spună: Dar de ce îi coborâţi pe copii noştri din cauza unui care are nevoi speciale?


Ludmila Lefter: „Ştiu că până la urmă chiar şi părinţii de la „Prosucces” sunt acum mulţumiţi pentru că ştiu că copii lor au învăţat mai multe fiind cu copii aceştia alăturea, au devenit mai toleranţi şi înţeleg lumea dintr-un alt punct de vedere. Sunt mai deschişi spre diferenţe”.

Europa Liberă: Dna Cristea, un secret, cum aţi reuşit să lucraţi cu părinţii ca să înfruntaţi rezistenţa?


Nadejda Cristea: „Am avut o frază pe care o stăpânesc şi astăzi şi spun: „Nimeni dintre noi nu este asigurat” şi probabil că chestia asta doare pe fiecare. Aceşti copii nu se nasc numai în familii defavorizate. Am un colectiv de părinţi foarte tînăr, de altfel 87 la sută sunt intelectuali. Dificultăţi nu au existat în domeniul socializării sau de a fi înţeleasă de părinţii ceilalţi”.

Europa Liberă: Dla Lefter şi dna Cristea, vreau să vă întreb pe final, totuşi seamănă a donquijotism ceea ce vrea să facă Codul Educaţiei cu această experienţă, pentru că în societate este deficitară solidaritatea socială în alte planuri, şi atunci dvs vreţi să faceţi o oază în timp ce societatea se bate pe criterii politice, economice, sociale, nu seamănă asta a un ostrov care îi utopic?


Ludmila Lefter: „În momentul în care ne zicem că asta este sub puterile noastre, că asta este utopic pentru noi – deja ne-am resemnat şi ne-am scris verdictul – mai stăm încă o sută de ani în ceea ce ne aflăm. Lucrurile trebuie să se schimbe în domeniul acesta. Nu putem să stăm pe loc. Lumea deja s-a sensibilizat, ar fi păcat să stăm pe loc să zicem: „Fraţilor, nu e timpul nu ne putem permite”. Cadrul legal trebuie să meargă cu doi-trei paşi înainte, pentru ca să permită schimbările la nivel de sistem”.

Europa Liberă: Dna Cristea?

Nadejda Cristea
: „A fost război şi lucrurile nu au stagnat, a fost cultură şi nu de cultură le ardea. Nu există priorităţi, cadrul legal trebuie să aibă verticalitate, politicienii vin şi se duc, educaţia rămâne. Ţine de viitorul nostru şi pentru asta trebuie să muncim”.
XS
SM
MD
LG