Linkuri accesibilitate

Sărăcia şi criza politică umbresc speranţele în Moldova


Finacial Times: Longevitatea guvernului care obține laude internaționale, este periclitată de o criză constituțională

La un an după ce tinerii protestatari au vandalizat parlamentul Moldovei, provocînd noi alegeri care au înlăturat de la putere guvernul comunist, cea mai săracă ţară a Europei se află în plină schimbare profundă, dar dureroasă.

Într-o sală de presă din capitala înverzită şi tinerească, Chişinău, jurnaliştii se agită sub lumini de neon şi albastre strălucitoare, pregătind relatări pentru unul din noile canale TV de ştiri non-stop.

Publika TV şi rivala ei, Jurnal TV, au transformat presa cenuşie a Moldovei după ce o coaliţie de partide pro-occidentale numită Alianţa pentru Integrare Europeană a venit la putere în septembrie, anul trecut.

Când premierul Vlad Filat a apărut la Publika luna trecută, a fost întrebat de un telespectator cât l-a costat costumul şi cine l-a plătit – o impertinenţă de neimaginat în vremea comunştilor.

Întrucât s-a angajat să aplice reforme economice, juridice şi de presă fundamentale, noul guvern al Moldovei a câştigat sprijinul puternic al donatorilor internaţionali.

La o întâlnire ţinută în martie la Bruxelles, UE, FMI, Banca Mondială şi mai multe state au promis o sumă totală de 2,6 miliarde de dolari în granturi şi împrumuturi pentru Moldova. Între timp, negocierile despre liberalizarea regimului vizelor şi comerţului par să aducă Moldova mai aproape de ţelul ei de a se alătura într-o bună zi Uniunii Europene.

“Moldova a primit un mesaj foarte clar de la Bruxelles: sunteţi pe calea cea bună şi datoria noastră este să vă sprijinim”, spune Melanie Marlett, manager de ţară pentru Moldova la Banca Mondială.

Dar în vreme ce guvernul câştigă laude internaţionale pentru reformele structurale şi pentru eforturile de a stabiliza finanţele în cadrul unui program FMI de 574 de milioane de dolari, longevitatea îi este ameninţată, acasă, de o criză politică ce pare fără de sfârşit.

Opoziţia comunistă a blocat în mod repetat încercările de alegere a noului preşedinte, făcînd guvernul să ia în considerare schimbarea constituţiei, pentru ca alegerea să aibă loc printr-o majoritate simplă. Se crede în general că alegerile anticipate sunt o certitudine, înainte de sfârşitul anului curent. Scrutinul ar putea fi dificil pentru guvernul pro-occidental, căci majoritatea moldovenilor de rând nu simt încă beneficiile reformelor şi ale începutului de renaştere economică.

“Lucrurile s-au schimbat puţin în bine sub noul guvern – există mai mult respect pentru drepturile omului şi pentru libertatea presei”, spune Alexander P., un avocat de 20 de ani şi ceva, care a participat la protestele de anul trecut şi încă ezită să-şi dea numele întreg. “Dar situaţia economică nu s-a schimbat prea mult – cei tineri o duc încă greu”.

Cam un sfert din cei patru milioane de cetăţeni ai ţării lucrează în străinătate, iar ca proporţie din PIB banii pe care îi trimit acasă ocupă un loc de frunte în clasamentele mondiale. Anul trecut, remitenţele au scăzut cu aproximativ 30%. În ansamblu, economia Moldovei s-a contractat cu 6,5% în termeni reali, provocînd dublarea ratei şomajului şi creşterea rapidă a sărăciei.

“Sunt conştient că aşteptările populaţiei sunt foarte mari… şi înţeleg că mulţi nu sunt mulţumiţi de viteza cu care ne mişcăm”, a declarat pentru “Financial Times” Vlad Filat, premierul Moldovei. Dl. Filat, un pragmatic fost om de afaceri, spune că priorităţile sale sunt integrarea europeană, statul de drept, creşterea economică, descentralizarea administrativă şi conflictul transnistrean. Acel teritoriu majoritar rusofon din nord-est s-a desprins de Moldova într-un sângeros război civil, după căderea Uniunii Sovietice, iar forţele ruseşti sunt încă staţionate acolo.

Progresele în rezolvarea conflictului au fost dureros de lente, iar arestarea luna trecută a unui ziarist sub acuzaţii de trădare şi spionaj a ilustrat stilul represiv al guvernării din Transnistria.
XS
SM
MD
LG