Linkuri accesibilitate

Angela Pascaru și Cornelia Cozonac despre semnificația auditurilor și transparența gestiunii fondurilor publice.


Cine sta cu ochii pe banii publici si ce patesc demnitarii risipitori? La aceste şi alte întrebări ne vor răspunde astăzi Angela Pascaru, Directoarea Departamentului metodologie şi Planificare Strategică din cadrul Curţii de Conturi şi Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii jurnalistice. Asadar, „cine maninca cu socoteala traieste cu chiverniseala”, adica agoniseste, cum ar veni; asta ne invata proverbul care devine deosebit de actual in conditii de criza, cind banul public este mai pretios ca oricind, pentru ca este singurul colac de salvare pentru o multime de oameni. Prin urmare, in conditii de criza e cazul sa stim cum se cheltuie banii publici.

Europa Liberă: Dna Pascaru, este logic să vă întrebăm mai întâi pe dvs, ce cazuri sau dosare reprezentative dovedesc faptul că vă onoraţi obligaţia de a veghea cheltuirea banilor publici?


Angela Pascaru
Angela Pascaru: „Curtea de Conturi cooperează în baza acordurilor încheiate cu Procuratura Generală, cu Centrul de Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, cu Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate. De exemplu, în anul 2008 de către Curte au fost trimise acestor organe 11 materiale în baza cărora au fost intentate 32 de cauze penale. În rezultatul auditului regularităţii efectuat la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, au fost intentate 25 de cauze penale, apoi au fost conexate în 4 cauze penale, au fost expediate în judcată şi prin sentinţa de condamnare s-a aplicat numai o amendă penală în mărime de 400 u.c., adică 8 mii de lei, contabilului şef al ministerului. Tot atunci, în rezultatul auditului Curţii, a fost demis ministrul Ecologiei, dl Mihăilescu”.

Europa Liberă: Dar suma pe care aţi descoperit-o care era? Presupun de ordinul milioanelor?

Angela Pascaru: „Da. În urma renumitului control efectuat de către Curtea de Conturi privind corectitudinea şi legalitatea adoptării deciziilor de restituirea taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2008, au fost intentate 24 de cauze penale. Acum în judecată au fost expediate 14 cauze penale, deci mai aşteptăm, poate urmează şi celelalte”.

Europa Liberă: Cornelia Cozonac, dumneata ca jurnalist de investigaţie cum crezi, controalele Curţii de Conturi sunt o sită destul de deasă ca societatea să fie sigură că toate neregulile sunt descoperite?


Cornelia Cozonac
: „Din păcate, nu prea vedem rezultatul final al acestor controale şi anume să ajungă persoane cu funcţii de răspundere să fie condamnate şi să ajungă la opinia publică anumte cazuri, că cutare sau cutare demnitar este pedepsit pentru că nu a gestionat corect banii publici, pentru că a furat din banii publici. Până la urmă vedem că Curtea de Conturi face controale, scoate la iveală nereguli, ele merg la Procuratură, undeva acestea se pierd pe drum, ca până la urmă judecata, fie îi îndreptăţeşte, fie unii funcţionari se aleg cu amenzi foarte uşoare, care în comparaţie cu milioanele furate sau gestionate incorect nu înseamnă practic nimic”.
Cornelia Cozonac


Europa Liberă: Cornelia, dar ce relaţie şi-ar dori jurnaliştii cu Curtea de Conturi, odată ce fac acelaşi lucru – încearcă să pună zăgaz în irosirea banilor publici?

Cornelia Cozonac: „Să existe mai multă informaţie şi mai multă deschidere din partea Curţii de Conturi, cel puţin să semnaleze că: noi am dat atâtea materiale Procuraturii Generale, iată cutare sau cutare, în urma controalelor noatre, s-a făcut vinovat de gestionarea proastă a banilor publici. Atunci opinia publică şi jurnaliştii vor sta cu ochii pe acest funcţionar şi nu o să-l lase din ochi şi poate ajungem că Procuratura sau judecătorul nu o să poată să-l scape. Nu am auzit ca niciun ministru să fie tras la răspundere pentru că a gestionat incorect banii atunci când a fost în funcţie publică”.

Europa Liberă: Dna Pascaru, regulamentele, normele legale, vă permit astăzi să vă ghidaţi cumva de sugestiile venite şi de la presă, şi din societate.


Angela Pascaru: „Ne permit şi chiar facem acest lucru. Poate să vă spun cazuri când Curtea de Conturi s-a autosesizat la unele articole care au apărut în presă. De exemplu, Curtea de Conturi în urma unui articol publicat în presă în legătură cu finanţarea complexului memorial „Eternitate”, a efectuat controlul respectiv, a adoptat hotărârea, materialele au fost trimise CCCEC, a fost pornită cauza penală şi în februarie 2008 aceste materiale au fost expediate în judecată. Cu părere de rău, mai departe Curtea nu mai are informaţii ce s-a întâmplat cu acest dosar pornit şi care a fost decizia instanţei de judecată”.

Europa Liberă: Dna Pascaru, dar până la aceste controale, cum faceţi ca să nu fiţi acuzaţi de controale selective, de protejarea unora care sunt cu puterea şi de pedepsirea altora, care sunt împotriva puterii?


Angela Pascaru: „Nici într-un caz. Conform legii, Curtea de Conturi activează în baza unui program de activitate care este elaborat independent, deja se începe colectarea informaţiilor şi examinarea tuturor criteriilor care stau la baza alcăturii acestui program de activitate, selectării domeniilor şi entităţilor”.

Europa Liberă: Şi toţi angajaţii semnează că nu trădează unde merg controalele mâine, poimâine?


Angela Pascaru: „Dar aceasta nu este un secret. Programul de activităţi de audit după ce îl elaborăm şi aprobăm, se publică pe site şi se publică în Monitorul Oficial. Noi informăm prin scrisori toate entităţile la care vom merge cu auditul în prima jumătate a anului, în a doua jumătate de asemenea îi informăm că, de exemplu, în perioada cutare Curtea de Conturi va veni cu efectuarea auditului respectiv”.

Europa Liberă: Asta înseamnă că îi preveniţi şi ei îşi mătură în casă, nu?


Angela Pascaru: „Nu îi prevenim. Aşa este procedura, dumnealor trebuie să pregătească condiţiile, trebuie să încheie rapoartele financiare, trebuie să se grăbească să facă toate procedurile, pentru ca echipa Curţii de Conturi când vine să aibă ce examina”.

Europa Liberă: Dar între timp pot să-şi ascundă cozile, nu?


Angela Pascaru: „Auditorii Curţii de Conturi sunt destul de profesionişti şi le găsesc dacă este necesar”.

Cornelia Cozonac
: „De fapt, aş vrea să adaug că totuşi hotărârile Curţii de Conturi care sunt publicat nu prea dau nume. Vreo cinci sau şapre ani în urmă erau date mai multe denumiri de firme, acum sunt mai seci. E adevărat că există în ultimul timp deschidere din partea Curţii de Conturi, dar totuşi uneori este greu să urmăreşti sau să depistezi anumite persoane care s-ar face vinovate de gestionarea incorectă a banilor publici”.

Angela Pascaru
: „În aceasta şi constă diferenţa de trecere de la control la audit. Acestea sunt nişte proceduri specifice efectuării misiunii de audit, în baza principiilor acceptate internaţional”.

Europa Liberă: Dna Pascaru, dacă vă înţeleg corect, vă doriţi schimbarea reputaţiei, nu vreţi să fiţi o poliţie fiscală, dar vreţi să fiţi un audit care ajută oamenii să înţeleagă cum să cheltuiască banii?

Angela Pascaru
: Acesta este scopul auditului. Foarte mult contează pe parcursul auditului să fie lichidate acele încălcări sau neajunsuri. Când sunt depistate momentele de fraudă sau alte încălcări se sesizează organele respective, este intuiţia, este profesionalismul auditorilor care îl face, aşa cum un judecător adoptă o hotărâre aplicînd prevederile legii, exact aşa şi auditorii se străduie să fie imparţiali, corecţi şi să aplice legea corespunzător.

Europa Liberă: Nu ne rămâne decât să vă spun aşa să vă ajute Dumnezeu, adică, aşa să ne ajute Dumnezeu, pentru că de controalele dvs depinde banul public.
XS
SM
MD
LG