Linkuri accesibilitate

Întîlnire cu Grupul de Acţiune Banat la München

Casa Literaturii din München a organizat săptămîna trecută o întîlnire cu cinci membrii ai Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat). Întîlnirea a fost prilejuită de expoziţia intitulată „Podoaba rece a vieţii”, dedicată Hertei Müller în capitala Bavariei. Pentru prima dată după destrămarea brutală a Grupului de către Securitatea ceauşistă, în anul 1975, cei din Aktionsgruppe au citit texte scrise în acea perioadă şi au răspuns întrebărilor publicului. Totodată au evocat perioada anilor 1970, schiţînd în linii mari situaţia cultural-politică din perioada dictaturii din România comunistă. Moderatorul întîlnirii a fost Ernest Wichner, care şi el a fost membru al Grupului timişorean. Wichner a emigrat, însă, deja în 1975, în Germania, iar în prezent este directorul Casei Literaturii din Berlin. În anii dictaturii el a informat opinia publică germană asupra prigoanei şi a publicat textele foştilor săi colegi în Occident.

„Privite în ansamblu,” textele Grupului „în marea [lor] majoritate sînt formaliste, negativiste, iar unele din ele [sunt] cu dublu înţeles” afirmă „Moga” într-o notă predată maiorului Gheorghe Preoteasa în vara anului 1974. (cf. ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 27-28.) Într-un alt denunţ, din 26 iunie 1974, acelaşi „Moga” afirmă că „majoritatea textelor conţin aluzii la diverse situaţii, cît şi la personalităţi din România”. Referitor la poezia lui Gerhard Ortinau „Cîntec despre cele 10 părţi de vorbire ale gramaticii tradiţionale” („Die Moritat von den 10 Wortarten der traditionallen Grammatik”) „Moga” spune că „s-ar referi la tov. Preşedinte al R.S. România”. (cf. ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 10-10v.)

Ortinau, prezent şi el la München, a citit acum acest text în faţa publicului. Într-o prezentare powerpoint s-a proiectat şi un extras dintr-o notă a unui fost redactor al revistei „Neue Literatur” din Bucureşti, care azi trăieşte în Germania şi care apare în documetele Securităţii conspirat sub numele de „Moga”. În nenumărate analize predate Securităţii, „Moga” a dat dovadă de un zel ieşit din comun, ajutînd poliţia politică să identifice toate nuanţele critice la adresa regimului. „Moga” s-a ocupat şi de primul grupaj de texte apărut în revista „Neue Literatur” (nr. 4, 1974), sub semnătura colectivă „Ationsgruppe Banat”.

Titlul grupajului, „Noi, deschizători de drumuri” (inspirat dintr-o poezie a Grupului Vienez), a fost reluat acum la München sub forma unei parafraze „Noi, însoţitorii” (Wir Wegbegleiter), sugerînd publicului că drumul scriitoricesc al Hertei Müller a început sub influenţa prietenilor ei din Grupul de Acţiune. Ea însăşi a evidenţiat asta în cuvîntarea ţinută cu prilejul ceremoniei Nobelului, afirmînd acolo că dacă nu i-ar fi cunoscut pe autorii din Aktionsgruppe niciodată nu s-ar fi apucat să scrie cărţi. Fără ei, a continuat Herta Müller în aceeaşi cuvîntare, n-ar fi rezistat la represaliile poliţieneşti. „Mă gîndesc astăzi la aceşti prieteni. Mă gîndesc şi la cei înmormîntaţi, pe care serviciul secret îi are pe conştiinţă.” Cei morţi la care s-a referit laureata Premiului Nobel sunt Rolf Bossert, fost membru al Grupului de Acţiune, şi Roland Kirsch, un tînăr prozator timişorean care s-a sinucis în mai 1989.
XS
SM
MD
LG