Linkuri accesibilitate

Analistul Bogdan Țîrdea și expertul în norme constituționale Victor Popa despre necesitatea consensului asupra modificării art. 78 din Constituție


Comisia de la Veneţia şi-a reconfirmat îndemnul adresat tuturor partidelor parlamentare să ajungă la un consens în ceea ce priveşte modificarea art. 78 din Constituţie, cel care vizează alegerea preşedintelui ţării. Alianţa de guvernămînt optează pentru alegerea preşedintelui de întreg poporul, iar opoziţia comunistă vrea să păstreze dreptul legislatorilor de a alege şeful statului. Pe analistul Bogdan Ţîrdea şi doctorul în drept, expertul în norme constituţionale Victor Popa îi vom întreba dacă este posibilă concilierea.

Europa Liberă: Dle Popa şi dle Ţîrdea, Comisia de la Veneţia şi-a reconfirmat îndemnul adresat tuturor partidelor parlamentare să ajungă la un consens în ceea ce priveşte modificarea art. 78 din Constituţie, cel care vizează alegerea preşedintelui ţării. În condiţiile în care Alianţa de guvernămînt optează pentru alegerea preşedintelui de întreg poporul, iar opoziţia comunistă vrea să păstreze dreptul legislatorilor de a alege şeful statului, mai este posibilă concilierea? Dle Popa?

Victor Popa
: „Concilierea este întotdeauna posibilă. Timp mai este pentru că din momentul în care Curtea Constituţională a dat un aviz pozitiv, Parlamentul va purcede la examinarea acestor proiecte tocmai după şase luni. În aceste şase luni de zile partidele parlamentare au toată posibilitatea să încerce să găsească un numitor comun deşi, vreau să vă spun, este cam problematică această situaţie. Cineva trebuie să renunţe la proiectul pe care l-a înaintat, iar aceste două proiecte sunt diametral opuse”.
Prof. Victor Popa


Europa Liberă: Dle Ţîrdea, dvs ce părere aveţi? Care dintre concurenţi o să renunţe la idee?

Bogdan Ţîrdea: „Pot să vă spun cu certitudine că PCRM nu va renunţa şi e clar de ce. PCRM-ul la această etapă nu are un candidat cu rating-ul necesar pentru a câştiga scrutinul electoral direct. De aceea PCRM-ul se va axa pe proiectul său de alegere a preşedintelui ţării de către Parlament. În situaţia creată Puterea este responsabilă şi de atingerea performanţelor politice şi economice, dar şi a consensului naţional.

În viziunea mea, Alianţa ar trebui să cedeze şi numai în cazul în care Alianţa va opta pentru proiectul propus de opoziţie, cred că consensul va fi posibil. Cu atât mai mult cu cât în interiorul Alianţei, de exemplu PL opta pentru varianta parlamentară, AMN avea o poziţie nebuloasă vizavi de proiectul unei republici parlamentare, PD-ul era pro variantei de republică parlamentară şi doar cu venirea lui Marian Lupu a început să opteze pentru alegerea directă a şefului statului. Este posibilă încă concilierea, însă doar în varianta republicii parlamentare şi a consensului în interiorul Parlamentului”.
Bogdan Țîrdea


Europa Liberă: Totuşi din amendamentele la Codul Electoral putem deduce că Alianţa îşi pregăteşte a treia cale, adică ar fi dispusă să iniţieze Referendumul prin care să obţină redactare art. 78 în formula pe care o doreşte Alianţa. Este o impresie corectă sau nu dle Popa?


Victor Popa
: „Se poate de spus şi aşa. Părerea mea este că indiferent de faptul dacă ar avea loc alegeri anticipate sau nu, Codul Electoral trebuie adus la nişte standarte normale, inclusiv interzicerea blocurilor electorale – ceea ce este un atentat direct la democraţie. Dar, un referendum constituţional este inevitabil, chiar dacă Comisia de la Veneţia şi-a reconfirmat poziţiile şi era normal să facă acest lucru pentru că a avut niciun motiv să-şi schimbe poziţia.

Din cele relatate de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, Comisia de la Veneţia va reveni la situaţia din Republica Moldova după ce vor fi incluse în ordinea de zi proiectele respective de modificare a art. 78, în dependenţă de cum se va derula situaţia peste şase luni de zile, este foarte posibil ca Comisia de la Veneţia să-şi schimbe opţiunea dacă nu va avea alternativă Republica Moldova. Atunci trebuie curăţat şi Codul electoral, indiferent dacă vor avea loc alegeri anticipate în toamnă sau în primăvară sau într-un viitor apropiat”.

Europa Liberă: Adică, indiferent de obiectul referendumului, Codul trebuie să fie pregătit. Dle Ţîrdea, dvs sunteţi de acord?

Bogdan Ţîrdea
: „Vreau să vă spun cu certitudine că dacă se modifică art. 168 din Codul Electoral, cu scăderea marjei de participare la referendum, atunci eu nu înţeleg care este legitimitatea acestui referendmum? Or, referendumul dacă are un caracter constituţional de exemplu, păi el trebuie să aibă şi o participare în măsură să asigure legitimitatea din partea întregului corp electoral sau a marii majorităţi”.

Europa Liberă: Dle Ţîrdea, pardon, asta seamănă cu discuţia ce a apărut mai întâi, oul sau găina?


Bogdan Ţîrdea: „Referendumul nu poate asigura condiţii pentru modificarea Constituţiei, referendumul în Republica Moldova este doar consultativ. În decizia Curţii Constituţionale din 1999 s-a spus foarte clar: chiar dacă facem un referendum pentru modificarea Constituţiei este nevoie de 2/3 de votanţi în Parlament pentru a modifica această Constituţie.

Europa Liberă: Noi totuşi vă întrebam: acuma amendarea Codului Electoral este oportună sau nu?

Bogdan Ţîrdea: „Eu nu văd o problemă în a face amendamente la Codul Electoral problema e de a găsi consensul pe aceste amendamente”.

Europa Liberă: Totuşi, după 16 iunie, preşedintele interimar are obligaţia constituţională să dizolve Parlamentul şi să anunţe data alegerilor anticipate. Asta înseamnă că atunci vom şti când se va desfăşura un nou scrutin? Dle Popa?


Victor Popa: „După 16 iunie vor fi, în ansamblu, toate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului. Altceva e că art. 78 aliniat 5 din Constituţie care vorbeşte despre alegerea şefului statului, într-adevăr zice că după alegerile repetate, dacă nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, şeful statului dizolvă Parlamentul. Acest articol nu stabileşte data când trebuie să fie Legislativul dizolvat, imediat sau într-o anumită perioadă. Dacă nu stabileşte data, atunci există termenul rezonabil, înseamnă că dacă în perioada în care se propune actul de dizolvare nu a apar anumite impedimente.

De această dată au apărut două proiecte depuse la Curtea Constituţională, care vor fi examinate tocmai peste şase luni de zile. Mai daţi o lună de zile pentru examinarea în Parlament şi dacă Parlamentul modifică Constituţia, atunci imediat şeful statului trebuie să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegerile anticipate şi în rezultat noul legislativ va alege uşor şeful statului. Dacă nu se va găsi consens şi nu va fi modificat acest articol 78, oricum şeful statului trebuie să dizolve Parlamentul şi să găsească altă modalitate de modificare a Constituţiei, să presupunem un referendum pentru adoptarea unei noi Constituţii, pentru că este imposibil să te aventurezi în alegeri anticipate lăsând acest art. 78 intact ca situaţia să se repete la nesfîrşit”.

Europa Liberă: Putem înţelege că Parlamentul după 16 iunie şi preşedintele interimar sare din avion, dar încă nu trage inelul ca să deschidă paraşuta, nu are timp.

Victor Popa: „Exact. Într-o perioadă de 7-8 luni de zile decretul privind dizolvarea Parlamentului cred că nu va apărea.”

Europa Liberă: Dle Ţîrdea, pentru societate şi, în special pentru segmentul de stînga, este principial necesar ca dl Ghimpu să anunţe data, sau este important să se rezolve problema pentru care s-a pornit toată tevătura?


Bogdan Ţîrdea: „Pentru PCRM este principial acest lucru, în caz contrar nu există garanţia că Parlamentul, în general va fi dizolvat. Cel puţin dl Ghimpu a spus în nenumărat rânduri că poate dizolva Legislativul şi peste doi ani, trei ani. Acum avem o anumită situaţie care crează impedimente, peste o jumătate de an vom avea o altă situaţie care crează alte impedimente pentru dizolvare, şi aşa toţi patru ani la rînd. De aceea, PCRM pune anumite condiţii pentru a obţine garanţii la acest capitol.

Vreau să vă spun că din punct de vedere juridic poate fi discutată problema ce înseamnă termen rezonabil – trei luni cum spune PCRM sau chiar 45 de zile, cum pune PPCD-ul, important e un an moment: după 16 iunie, Alianţei îi va fi foarte greu să justifice fiecare zi de menţinere a actualului Parlament în formula sa politică existentă, fără a avea un consens acceptat cu partidele de opoziţie, e vorba de „Moldova Unită” şi PCRM. Consider că pînă la 16 iunie este nevoie să fie schiţat un anumit consens la nivelul clasei politice şi atunci la sfârşitul lunii octombrie începem discuţia privitor la art. 78, în noiembrie îl modificăm şi dizolvăm parlamentul la finele lui noiembrie şi nu este nicio problemă”.

Europa Liberă: Vă mulţumim şi le urăm succes parlamentarilor în căutarea soluţiilor optime.
XS
SM
MD
LG