Linkuri accesibilitate

Dezastrul dezinvolturii cu care ne debarasăm de gunoi

Dacă vrem să fim primiţi în comunitatea europeană trebuie să luptăm nu doar cu migraţia ilegală şi corupţia dar şi cu... gunoiul, în caz contrar riscăm să plătim amenzi usturătoare. Or, respectul pentru partenerii dintr-o colectivitate nu este doar o categorie morală. România, de exemplu, anul trecut era la un pas de a fi amendată - de altfel cu 200 de mii de euro pe zi - pentru că nu reuşise să scape de gropile de gunoi.

Cine ar trebui să asigure curăţenia în locurile publice? Răspunsul la această întrebare am căutat să-l aflu de la câţiva trecători:

„Lumea ieşea făceau împreună curat, fiindcă doar atunci când oamenii fac împreună curat atunci se păstrează şi mai bine curăţenia.

Europa Liberă: Ce se întâmplă? De ce nu iese lumea acum la făcut curat?

„Fiindcă se vede că nu este organizator”.

„Eu cred că Primăria trebuie să aibă grijă de aceasta, nu?”

„Vorbim despre lipsa de educaţie. Părinţii merg alături de copii şi nu le fac nicio observaţie atunci când aceştia aruncă pe jos hârtiile de la bomboane. Înainte ne vorbeau la şcoală că trebuie păstrată curăţenia, acum, din păcate, nu”.

„Fiecare persoană în parte este responsabilă de curăţenie. Oamenii să nu creadă că cineva este obligat să strângă după ei. Fiecare e obligat să facă acest lucru. Asta e curăţenia oraşului”.

„Trebuie să fie atât de curat în oraş încât să-ţi fie ruşine să arunci o hârtie. Şi de ce ar trebui cineva să facă mizerie când lăzile pentru gunoi sunt la câţiva metri depărtare? Oamenii nu au cultură şi se vede de la o poştă acest lucru”.

Pentru că primăvara şi-a intrat în drepturi, oamenii aleg să-şi petreacă week-endurile la iarbă verde. Numai că cei mai mulţi uită să adune ambalajele şi alte deşeuri după ei.

Diana Leahu
Colegii noştri de la Jurnal TV încearcă să dea un exemplu de atitudine grijulie faţă de mediul ambiant. Ei au lansat o campanie de salubrizare a spaţiilor verzi în speranţa că vor reuşi să mobilizeze orăşenii să facă curat măcar sub balcoanele lor. Am întrebat-o pe Diana Leahu, director marketing şi dezvoltare „Jurnal Trust Media” dacă campania a avut priză la public.

Diana Leahu: „Mai slăbuţ. Însă chiar sâmbăta trecută s-au alăturat de noi un grup de elevi cu care am strâns două tractoare de gunoaie.

Europa Liberă: De unde?

Diana Leahu: „Parcul Deleanu, foarte mizerabil. Acolo este o clădire nou construită, clădire de elită. Ei tot gunoiul îl aruncă în parc. Este dezastruos. Cei care trăiesc acolo când vor deschide geamul ...”

Dacă gunoiul din parcuri şi din preajma caselor de locuit poate fi strâns făcând apel la bunul simţ al cetăţenilor, ce facem cu gunoiştele, cum ar fi cea de la Ţânţăreni, despre care ecologiştii spun că ar fi o „bombă ecologică”?

Lăsăm firmele private să se ocupe de ele, este răspunsul consilierului de Ungheni, Dumitru Bîlici, care a lăsat în grija unei agenţii din Austria, colectarea, selectarea şi prelucrarea deşeurilor. Consilierii au găsit ac de cojoc şi pentru localnicii care obişnuiau să arunce gunoiul în locuri publice.

Dumitru Bîlici
Dumitru Bîlici: „Am încercat să soluţionăm şi această problemă plasând toate punctele de colectare a gunoiului în locuri vizibile, aşa ca omul când va arunca deşeurile să se simtă ca în piaţă, văzut de toţi. Atunci el având puţin simţ, nu îşi permite ca deşeurile să fie aruncate alături de punctele de colectare sau undeva în stradă sau în locuri dosite”.

Experţii Institutului IDIS „Viitorul” au iniţiat astăzi o dezbatere publică la tema standartelor europene în utilizarea ambalajelor şi deşeurilor menajere, tocmai pentru a atrage atenţia autorităţilor publice că pe agenda discuţiilor cu Uniunea Europeană problema gunoiştilor trebuie să fie una prioritară. Or, după agricultură, problemele de mediu sunt cele pentru care Comisia Europeană alocă cele mai multe fonduri. Cine nu ştie să le valorifice pierde de două ori.
XS
SM
MD
LG