Astazi va avea loc prima şedinţă a Consiliului de observatori, în cadrul căreia se vor discuta cele mai importante politici şi proceduri aplicabile procesului de implementare a Programului „Compact”. Amintim, guvernul Republicii Moldova şi Corporaţia „Provocările Mileniului” au semnat, în luna ianuarie la Washington un acord de asistenţă nerambursabilă în valoare de 262 mln. de dolari pentru implementarea Programului „Compact”, ce include proiecte investiţionale axate pe infrastructura de irigare, agricultura de valoare înaltă şi reabilitarea drumurilor. Mai multe vom afla de la Valentina Badrajan, conducatorul echipei de elaborare a acestui Program “Compact”.
Valentina Badrajan: „Misiunea Corporaţiei este de a acorda asistenţă ţărilor pentru a reduce sărăcia prin sporirea dezvoltării economice, prin asigurarea unei creşteri economice. Spre deosebire de alţi donatori, Corporaţia Provocările Mileniului nu acordă programe direct în domeniul social, sau în alt domeniu, care reduce direct nivelul sărăciei, sau să acorde compensaţii sociale, sau alte facilităţi. Corporaţia acordă asistenţă de a asigura creşterea economică, sporirea veniturilor populaţiei şi ulterior prin aceasta se reduce sărăcia.
Noi am identificat care sunt constrângerile critice pentru Republica Moldova, ca să asigurăm o dezvoltare durabilă. Acestea ţin de climatul investiţional, în primul rând, infrastructura drumurilor, infrastructura de aprovizionare cu apă, şi apa atât în scopuri potabile, cât şi în scopuri de irigaţie, şi sistemul termoenergetic.
Republica Moldova a prezentat Corporaţiei un program în valoare de 500 milioane de doalri şi au fost patru domenii majore prevăzute: infrastructura drumurilor, infrastructura de irigaţie, infrastructura domeniului energetic şi un proiect ce ţinea de reabilitarea centrelor de sănătate în zona rurală. Comitetul de investiţii al Corporaţiei a adoptat decizia, că pentru Republica Moldova sunt importante proiectele în domeniul infrastructurii drumurilor şi reabilitarea sistemelor de irigaţie.
Până astăzi, noi în Republica Moldova nu am avut nici un donator care să asiste Republica Moldova sau să acorde asistenţe majore în reabilitarea sistemelor de irigaţie. Practic, aceste sisteme au fost construite pe timpul sovietic, s-au învechit, majoritatea din ele nu funcţionează, sau care funcţionează – funcţionează parţial.”
Europa Liberă: O bună parte din bani vor merge pentru investiţii în infrastructura drumurilor.
Valentina Badrajan: „Sunt preconizate 133 de milioane de dolari. Republica Moldova a prezentat părţii americane trei porţiuni de drumuri pe partea dreaptă a Nistrului şi două porţiuni, care ţineau de relaţiile cu Transnistria. În final, s-a luat decizia - Corporaţia va finanţa o singură porţiune de drum, dar o porţiune de drum destul de mare. 93 de kilometri de drum vor fi reabilitate de la Sărăteni, Soroca, şi intersecţia Drochia, deci drumul înspre Otaci-Ungur, la hotar cu Ucraina.”
Europa Liberă: Cele două proiecte pentru stânga Nistrului nu mai sunt valabile?
Valentina Badrajan: „Acele două proiecte pentru stânga Nistrului nu sunt valabile. La etapa aceasta s-a luat decizia să fie finanţat anume acest drum. Unul din indicatorii de bază ai Provocării Mileniului la determinarea unui proiect este rata de recuperare economică: deci, care va fi beneficiul pentru ţară, în situaţia când noi avem proiectul, drumul este reabilitat, şi care sunt pierderile când drumul nu este reabilitat.
Practic, drumul Sărăteni-Soroca, înspre hotarul cu Ucraina este cel mai deteriorat, 60 la sută din acest drum. Şi necesită o investiţie foarte sporită. Practic, alţi donatori în Republica Moldova, ca să acorde aşa asistenţă, de aşa valoare, sumă majoră şi nerambursabilă nu există. Corporaţia azi va deveni cel mai major donator pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar eu am reţinut şi o altă idee, precum că pe timpul fostei guvernări, guvernarea Greceanîi, s-ar fi ratat la negocieri o bună parte din banii, pe care erau disponibili cei de la Provocările Mileniului să-i aloce Republicii Moldova.
Republica Moldova, totuşi, a fost trecută în grupa a treia, ţările cu un risc foarte sporit. Şi din cauza aceasta, în 2008 a fost sistată examinarea în continuare a programului şi a fost în suspans până în noiembrie 2008, când preşedintele Buhs a acceptat, înainte de plecarea sa, a fost revăzută situaţia. Nu numai cu Moldova, dar mai erau câteva ţări, şi ne-a inclus în categoria a doua.”
Europa Liberă: Am reţinut constatarea unui ascultător al Europei Libere, care spunea că banii vor veni, dar cine poate să controleze cum sunt gestionaţi? Pentru că numai cel care împarte parte îşi face.
Valentina Badrajan: „Primul ministru la Washington, la 22 ianuarie, a menţionat Guvernului Statelor Unite, personal doamnei Hillary Clinton, că Republica Moldova îşi asumă o responsabilitate sporită pentru a demonstra, că fiecare dolar va fi cheltuit în conformitate cu cerinţele Programului, asigurând un cadru de transparenţă totală. Pentru Guvernul Statelor Unite, cât şi pentru Guvernul Republicii Moldova este de o deosebită importanţă participarea societăţii civile, a sectorului privat în deciziile, care se iau în cadrul implementării Programului.”
Europa Liberă: Să înţeleg eu, că în cinci ani vom avea această porţiune de 93 de kilometri de drum.
Valentina Badrajan: „93 de kilometri şi 11 sisteme de irigaţie, cu o suprafaţă de 15 500 de hectare.”
Europa Liberă: Sunteţi sigură?
Valentina Badrajan: „Sunt sigură. Pentru managementul financiar al Programului este deja selectată o companie internaţională, în bază de concurs, care va fi agentul financiar al Guvernului în cadrul acestui Program. De asemenea, pe parcursul lunilor urmează să fie selectată compania internaţională, care va fi agentul de procurări, care va monitoriza procesul de procurări şi va asigura, în comun cu Guvernul, o transparenţă maximă.”
Europa Liberă: Dacă totul merge ca pe unt, atunci Moldova poate spera şi la alt ajutor?
Valentina Badrajan: „Pentru noi este destul important să demonstrăm că Programul „Compact” va fi implementat cu succes. În cadrul programelor „Compact” deja Congresul Statelor Unite a decis de a acorda unor ţări al doilea „Compact”. Pentru noi este, de asemenea, importantă coordonarea acţiunilor cu toţi donatorii.”
Europa Liberă: Al doilea „Compact” ce înseamnă? O asistenţă mai mare?
Valentina Badrajan: „O asistenţă poate să fie de aşa nivel, un nivel mai sporit, depinde care este situaţia de dezvoltare în ţară şi care sunt domeniile critice, unde urmează să se acorde asistenţa.”
Europa Liberă: Dar şi performanţele.
Valentina Badrajan: „Şi performanţele, bineînţeles.”
