Sculpturi fara soclu, agatate cu funii de tavan si plutind in aer, aschiate pina la esenta, pina cind transpar dramele omului contemporan. Urmele istoriei se vad peste tot, pina si in compozitiile cele mai abstracte, si nu doar in lucrarile in care artistul a lipit imagini cu oameni deportati sau ucisi in razboi pe suprafata interioara, deci ascunsa, a unor pahare sau pantofi, ci in mai toate sculpturile sale in care istoria isi arata fata sa nevazuta.
Grigore Sultan este sculptor si locuieste in Tiraspol, iar la Chisinau a venit doar pentru a-i vedea expozitia lui Maxim Dumitras, arta caruia o cunoaste de mai bine de zece ani.
Grigore Sultan: „Cum vede formele in piatra, Max, bineinteles ca pentru mine e o scoala. Sculpturile sale sint ca niste haikuri si sper ca Max sa vina si la Tiraspol.”
Jocul dintre gol si plin, transformarea contrariilor in lucruri complementare, relevarea misterului creatiei - sint doar citeva dintre elementele artei sale pentru care il apreciaza foarte mult artistii din Chisinau.
In fata sculpturilor lui Maxim Dumitras i-am intilnit pe cunoscutii sculptori moldoveni Tudor Cataraga si Mihai Damian.
Tudor Cataraga: „ Expozitia lui Maxim Dumitras m-a pus total pe ginduri si o sa incerc cumva sa-mi schimb si eu felul de-a face sculptura.”
Mihai Damian: „ Ceea ce am inteles eu, vazindu-i expozitia, e ca, daca vii, atunci sa vii cu un concept, ca sa fii mai integru si mai amplu intr-o expozitie.”
Multe dintre lucrarile lui Maxim Dumitras reprezinta reconditionarea coaselor, navoadelor sau a altor unelte si obiecte in sculpturi. El este un sculptor extrem de inventiv, care cauta sa faca lucrurile sa vorbeasca, oricit de vechi ar fi acestea.
Maxim Dumitras: „De exemplu, anul trecut am facut un experiment. Intr-un cimp de un hectar de trifoi, niste tarani inaltau clai. Eu m-am dus si am facut o instalatie cu parii lor, construind niste centauri. La un moment dat, ei au intrat in febra creatiei, nu ma mai lasau pe mine sa creez, ziceau, lasa ca fac eu calul asta, bunaoara. Al doilea an a venit tot dealul ala la mine ca sa-mi arate ce personaje au creat ei singuri. Si ziceau, Max, hai fa-ne o poza ca sa vezi ce am creat noi!”
Cam asta e artistul Maxim Dumitras care incearca sa transforme lumea din jur intr-o lucrare de arta.
Grigore Sultan este sculptor si locuieste in Tiraspol, iar la Chisinau a venit doar pentru a-i vedea expozitia lui Maxim Dumitras, arta caruia o cunoaste de mai bine de zece ani.
Grigore Sultan: „Cum vede formele in piatra, Max, bineinteles ca pentru mine e o scoala. Sculpturile sale sint ca niste haikuri si sper ca Max sa vina si la Tiraspol.”
Jocul dintre gol si plin, transformarea contrariilor in lucruri complementare, relevarea misterului creatiei - sint doar citeva dintre elementele artei sale pentru care il apreciaza foarte mult artistii din Chisinau.
In fata sculpturilor lui Maxim Dumitras i-am intilnit pe cunoscutii sculptori moldoveni Tudor Cataraga si Mihai Damian.
Tudor Cataraga: „ Expozitia lui Maxim Dumitras m-a pus total pe ginduri si o sa incerc cumva sa-mi schimb si eu felul de-a face sculptura.”
Mihai Damian: „ Ceea ce am inteles eu, vazindu-i expozitia, e ca, daca vii, atunci sa vii cu un concept, ca sa fii mai integru si mai amplu intr-o expozitie.”
Multe dintre lucrarile lui Maxim Dumitras reprezinta reconditionarea coaselor, navoadelor sau a altor unelte si obiecte in sculpturi. El este un sculptor extrem de inventiv, care cauta sa faca lucrurile sa vorbeasca, oricit de vechi ar fi acestea.
Maxim Dumitras: „De exemplu, anul trecut am facut un experiment. Intr-un cimp de un hectar de trifoi, niste tarani inaltau clai. Eu m-am dus si am facut o instalatie cu parii lor, construind niste centauri. La un moment dat, ei au intrat in febra creatiei, nu ma mai lasau pe mine sa creez, ziceau, lasa ca fac eu calul asta, bunaoara. Al doilea an a venit tot dealul ala la mine ca sa-mi arate ce personaje au creat ei singuri. Si ziceau, Max, hai fa-ne o poza ca sa vezi ce am creat noi!”
Cam asta e artistul Maxim Dumitras care incearca sa transforme lumea din jur intr-o lucrare de arta.
