Linkuri accesibilitate

Geniştii, 49 la număr, vor trebui să dezamorseze în total între 1 200 şi 1 600 de mine.


4 mai 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Deminări în zona de securitate de pe Nistru.

Edgar Șelaru: De astăzi geniştii din Armata Republicii Moldova au început o dificilă operaţiune de deminare pe o suprafaţă de 80 de hectare în zona de securitate de pe Nistru. În vederea efecturării acestei operaţiuni, geniştii moldoveni au primit asistenţă din Statele Unite şi Canada. În pofida solicitărilor Chişinăului, partea transnistreană a refuzat să participe la operaţiune. Cu amănunte Eleonora Lisnic.

Astăzi o echipă de genişti din Armata Republicii Moldova a început deminarea a 80 de hectare de pădure din preajma satului Pohrebea, localitate din zona de securitate de pe Nistru. Ulterior ei vor verifica repetat prezenţa minelor pe alte 70 de hectare. Acest al doilea teren este foarte accidentat şi împărăginit, fiindcă în ultimii opt ani localnicii l-au evitat. S-a estimat că operaţiunea va dura aproximativ trei luni.

Pe cele două sectoare minele au fost plantate de armata transnistreană în timpul conflictului armat din primăvara-vara anului 1992. Dar când a fost pusă problema deminării, oficialii de la Tiraspol au anunţat, că nu vor participa la operaţiune. În plus, se crede că ei au refuzat să transmită Chişinăului schemele autentice de plantare a minelor. Prin intermediul Comisiei unificate de control a fost obţinută doar o hartă, despre care militarii moldoveni spun, că a fost întocmită neprofesionist, pe ea fiind desenate haotic numeroase cerculeţe, care ar trebui să indice locul amplasării minelor.

Se crede, că în pădurea de lângă Pohrebea densitatea minelor este de 150-200 de mine la hectar. Aceasta ar însemna, că geniştii, 49 la număr, vor trebui să dezamorseze în total între 1 200 şi 1 600 de mine. Geniştii au fost selectaţi din cadrul batalionului de geniu „Codrul” şi din brigăzile militare „Ştefan cel Mare” şi „Dacia”. Grupul este dotat cu echipament de protecţie, echipament de detectare şi neutralizare. Toate acestea au fost donate Armatei Republicii Moldova de departamentele Apărării din Statele Unite ale Americii şi Canada. O echipă de specialişti americani i-a instruit pe geniştii moldoveni, cum să utilizeze aceste echipamente.

Unele medii de informare de la Chişinău apreciază, că acceptând încă în 1993 să execute unilateral operaţiunea de deminare, autorităţile Republicii Moldova au făcut o greşeală. În opinia lor, s-ar fi cuvenit ca şi Tiraspolul să suporte cel puţin o parte a cheltuielilor, dacă nu pe toate în întregime. Deocamdată, nu a fost anunţat oficial costul operaţiunii, dar responsabili din Ministerul Apărării precizează, că dezamorsarea unei mine costă de zeci şi chiar de sute de ori mai mult decât mina însăşi. Preţul unei mine este între trei şi 30 de dolari, în timp ce cheltuielile pentru neutralizarea ei constituie de la 300 până la o mie de dolari.

Operaţiunea este condusă de locotent-colonelul Vladimir Munteanu, care pe parcursul carierei sale a dezamorsat peste 12 mii de explozibile. Acest ofiţer a insistat ca operaţiunea să fie executată neîntârziat, argumentând, că încă peste un an Republica Moldova riscă să rămână fără cei mai buni genişti. Foarte mulţi specialişti pleacă din armată din cauza salariilor mici şi mai ales neplătite la timp. În timpul operaţiunilor anterioare de deminare, doi genişti au decedat, iar alţii opt au rămas invalizi. În urma exploziilor au mai decedat opt militari din alte unităţi, iar 25 au fost grav traumatizaţi. De asemenea, au decedat patru persoane civile, iar altele 10 au fost rănite. În armata transnistreană un militar a decedat, iar alţii şapte au fost răniţi.

Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG