Oficialii romani au alocat chiar si in vremuri de criza sume mari din fonduri publice pentru a-si face publicitate in presa. Scopul lor ultim nu era insa neaparat obtinerea unei notorietati mai mari pentru institutiile conduse, ci mai degraba aveau nevoie de o oare care protectie mediatica. Democrat –liberala Elena Udrea a condus anul trecut ministerul turismului si a cheltuit sapte milioane de euro, adica jumatate din bugetul pentru publicitate al intregului guvern. In schimbul acestor cheltuieli, facute in special cu televiziunile, Elena Udrea, care conduce acum un minister dublu: turism si dezvoltare, a devenit mult mai populara. Jurnalele televiziunilor de stiri au prezentat-o in toate ipostazele de ministru care promoveaza turismul romanesc: pe bicicleta la malul marii, calarind la munte sau jucind tenis cu marele campion, Ilie Nastase in centrul Parisului.
Dincolo de popularitate televiziunile care au primit bani de publicitate n-au criticat-o pe Elena Udrea si mai ales nu au rascolit prin afacerile ei sau ale sotului ei, care se ocupa si de turism. Dar Elena Udrea e doar un exemplu, un model al felului cum functioneaza in Romania relatia dintre putere si mass-media.
Fiindca multi politicieni romani pot sa actioneze in acelasi fel cu bani privati, cumparindu-si aparitile sau eliminind stiri incomode. Fenomenul este mai mare in presa locala, conform Raportului privind liberatatea presei in Romania. Principalul efect al publicitatii de stat este de fapt autocenzura acceptata implicit de mass-media odata cu angajamentul prin care primeste bani in schimbul reclamelor.
În acest raport, încalcarile libertatii de exprimare si ale libertatii presei au fost încadrate în: agresiuni, amenintari, presiuni ale autoritatilor, presiuni politice, presiuni economice, accesul la informatiile de interes public, cenzura, autocenzura, conflicte de munca si legislatie. Potrivit documentului redactat de Agentia de Monitorizare a Presei, anul trecut peste 3000 de ziaristi si-au pierdut locurile de munca din cauza crizei, iar cei care au ramas pe baricade au devenit mult mai supusi.
Rezulta asadar ca principalele incalcari ale libertatii presei se fac insa prin pirghii economice, unele dintre ele dirijate politic sau administrativ si aproape intotdeauna cu acceptul patronului trustului mediatic care are nevoie in aceasta perioada de resurse suplimentare.
Dincolo de popularitate televiziunile care au primit bani de publicitate n-au criticat-o pe Elena Udrea si mai ales nu au rascolit prin afacerile ei sau ale sotului ei, care se ocupa si de turism. Dar Elena Udrea e doar un exemplu, un model al felului cum functioneaza in Romania relatia dintre putere si mass-media.
Fiindca multi politicieni romani pot sa actioneze in acelasi fel cu bani privati, cumparindu-si aparitile sau eliminind stiri incomode. Fenomenul este mai mare in presa locala, conform Raportului privind liberatatea presei in Romania. Principalul efect al publicitatii de stat este de fapt autocenzura acceptata implicit de mass-media odata cu angajamentul prin care primeste bani in schimbul reclamelor.
În acest raport, încalcarile libertatii de exprimare si ale libertatii presei au fost încadrate în: agresiuni, amenintari, presiuni ale autoritatilor, presiuni politice, presiuni economice, accesul la informatiile de interes public, cenzura, autocenzura, conflicte de munca si legislatie. Potrivit documentului redactat de Agentia de Monitorizare a Presei, anul trecut peste 3000 de ziaristi si-au pierdut locurile de munca din cauza crizei, iar cei care au ramas pe baricade au devenit mult mai supusi.
Rezulta asadar ca principalele incalcari ale libertatii presei se fac insa prin pirghii economice, unele dintre ele dirijate politic sau administrativ si aproape intotdeauna cu acceptul patronului trustului mediatic care are nevoie in aceasta perioada de resurse suplimentare.
