Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu: „Presa care atrage cei mai mulţi bani de pe piaţă este cea economică de limbă rusă”


Prea puţine organizaţii de presă din R. Moldova activează pe cont propriu sau îşi plătesc singure cheltuielile. Majoritatea mediilor sînt finanţate de anumite structuri politice sau economice care au interese. Ce condiţii există azi în R. Moldova pentru independenţa financiară şi implicit cea editorială a presei de la Chişinău?

Noul Parlament a amendat anul trecut Codul Fiscal, introducînd o aşa-numită taxă locală de 5 la sută din întreg volumul de publicitate pentru toate categoriile de presă: ziare, posturi de televiziune şi radio, publicaţii online. Ziariştii şi directorii acestor medii au denunţat modificarea pomenită pe care o consideră lipsită de logică şi incorectă, dat fiind faptul că nu consumă resurse locale.

Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente, susţine că pînă la aplicarea acestei taxe, banii care au mers în redacţiile ziarelor pentru prestarea serviciilor de publicitate, au fost mai puţini cu 50% faţă de 2008.

Petru Macovei: „Estimările arată că, în cazul în care legea nu va fi modificată, foarte multe ziare ar putea să intre în stare de faliment, în primul rînd, iar veniturile către Audiovizual şi Internet din publicitate vor scădea corespunzător cu 5%”.

Petru Macovei susţine că la fel de necesară ar fi şi o lege privind deetatizarea publicaţiilor periodice, ceea ce ar însemna trecerea publicaţiilor din forma de proprietate de stat în alte forme de proprietate. Această lege, spune directorul Asociaţiei Presei Independente, ar crea condiţii egale pentru toate colectivele redacţionale.

Petru Macovei: „Să nu mai existe redacţii favorizate, care în afară de abonamente şi vînzări de publicitate să primească bani de la stat ca subvenţionare. Iar jurnaliştii să poată participa, în mod egal, toate colectivele, în tenderele care trebuie să fie organizate de autorităţi atît pentru finanţarea promovării activităţii acestor organe, cît şi în ceea ce priveşte publicitatea de stat. Am vorbit de acest segment – publicitatea de stat – care era direcţionat doar către anumite instituţii mass-media şi este important să introducem şi în ţara noastră bunele practici, cînd există tendere pentru banii publici, cînd pot participa toate ziarele, iar ziarele să fie auditate, pentru ca în ţara noastră să înceapă să funcţioneze mecanismele de piaţă”.

L-am întrebat pe Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, Valeriu Saharneanu, dacă există şi alte impedimente pentru presa din R. Moldova ca să poată activa pe cont propriu.

Valeriu Saharneanu: „Piaţa publicitară e mică în continuare. Trebuie să ne extindem spaţiul nostru şi impactul pe care îl avem. Eu cred că piaţa română ar fi o extindere firească, pentru că avem un consumator cam cu aceleaşi interese şi avem aceeaşi limbă. Asta ar fi de luat în seamă. ”

Analistul Igor Munteanu explică că piaţa publicităţii din Moldova are suficiente resurse, estimate la 25-30 mln. euro pe an.

Igor Munteanu: „Există cîteva publicaţii electronice şi printate care acumulează circa 90% din bani. Este pe de o parte o piaţă deformată, disproporţionată, iar pe de altă parte, o multitudine de posturi de televiziune şi radio care nu au acces la aceste resurse. Problema importantă pe care trebuie s-o rezolve orice fel de presă este să devină mai competitivă şi mai concurenţială pe această piaţă. Or, dacă ne uităm la presa care atrage cei mai mulţi bani de pe piaţă, ea ţine de presa economică de limba rusă”.

Potrivit agenţiilor de publicitate, anul 2010 va fi al doilea an de scădere pentru piaţa publicităţii. Totalul vînzărilor ar putea ajunge la 21 mln. euro. Cea mai scăzută cotă de publicitate o atrage presa scrisă pentru că tirajele sînt neauditate.
XS
SM
MD
LG