Linkuri accesibilitate

Presa este finanţată în mare parte de anumite structuri politice sau economice care au interese, or acele organizaţii de presă care îşi plătesc cheltuielile singure, sunt prea puţine pentru a înclina balanţa spre o presă complet profesionistă în Republica Moldova.


Ziua Mondială a Libertăţii Presei astăzi. Un prilej şi pentru presa din Republica Moldova de-a se uita în oglindă. Oglinda însă arată o presă care nu este liberă, cel puţin inclusiv pentru anul trecut… Vom discuta în această dimineaţă inclusiv despre climatul politic ce face imposibilă libertatea mass media cu directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente Petru Macovei şi cu directoarea Şcolii avansate de jurnalism Corina Cepoi.

Europa Liberă: Ziua Mondială a Libertăţii Presei astăzi şi constatăm, cel puţin bazându-ne pe rapoartele de până acum ale prestigioasei organizaţii americane „Freedom House”, că cetăţenii Republicii Moldova trăiesc sau au trăit până în 2009 cinci ani consecutiv într-o ţară fără presă liberă… Este doar elita politică care a guvernat în această perioadă responsabilă de această stare de lucruri, domnule Macovei?

Petru Macovei
Petru Macovei
: „Sunt convins că cea mai mare responsabilitate pentru această stare de lucruri îi revine anume elitei politice, dar şi jurnaliştilor înşişi, pentru că, de cele mai multe ori jurnaliştii din ţara noastră în perioada dominaţiei unui singur partid la vârful puteri s-au lăsat intimidaţi de acest partid şi, până la urmă, asta a influienţat calitatea produsului jurnalistic”.

Europa Liberă: Elitele de la guvernare s-au schimbat din vara trecută, doamnă Cepoi… Climatul pare să se fi schimbat considerabil… Credeţi că – aşa cum stau lucrurile acum – există o şansă ca Republica Moldova să părăsească în viitorul previzibil acel eşalon al restanţierilor la capitolul „libertatea presei”?

Corina Cepoi: „Da, cred că situaţia s-a schimbat mult, deşi nu este perfectă oricum se va schimba acel rating al Republicii Moldova ce ţine de libertatea presei. Sunt mai mulţi factori care sunt de luat în considerare. Vom vedea deja în raportul următor o schimbare semnificativă”.

Europa Liberă: Dna Cepoi, întrega breaslă jurnalistică simte această schimbare în bine?


Corina Cepoi
: „Nu, din păcate, şi aici este legătura cu ceea ce a spus mai devreme Petru, pentru că deseori atunci când sunt lezate drepturile jurnalistice nu toţi reacţionează, nu toţi jurnaliştii sunt solidari. Asta este o problemă cu care încercăm să luptăm de ani de zile şi nu reuşim. În acelaşi timp avem jurnalişti care refuză să participe în diverse activităţi care ar duce la îmbunătăţirea situaţiei lor, la transparenţa în domeniul mass-media, cum ar fi de exemplu Biroul de Audit al Tirajelor sau alte mecanisme care, până la urmă, ar duce la o situaţie civilizată în acest domeniu”.
Corina Cepoi


Europa Liberă: Dar care sunt motivele ciudate ale refuzului?

Corina Cepoi: „Nu sunt foarte ciudate, sunt, de fapt, foarte cunoscute. Presa nu este independentă financiar, este finanţată în mare parte de anumite structuri politice sau economice care au interese, or acele organizaţii de presă care îşi plătesc cheltuielile singure, pentru că despre profit mare nu putem vorbi, sunt prea puţine pentru a înclina balanţa spre o presă complet profesionistă în Republica Moldova”.

Europa Liberă: Ştiţi cum spun jurnaliştii: prietenii noştri ajunşi la putere nu mai sunt prietenii noştri… Un fel de a sublinia că mass media rămâne oricând, prin definiţie, reticentă, bănuitoare faţă de guvernare, iar cei ajunşi la guvernare, indiferent de jurăminte, sunt întotdeauna ispitiţi să-şi domesticească presa, s-o transforme într-un căţeluş de companie. Dumneavoastră, domnule Macovei, ce credeţi că se poate reproşa – din perspectiva dezideratului libertăţii presei – actualelor autorităţi?

Petru Macovei: „Bineînţeles că există motive de reproş pentru actuala guvernare. Aş vrea să vă anunţ că astăzi, în ziua mondială a Libertăţii Presei, directorul unui portal de ştiri este chemat la Procuratură pentru un comentariu scris de un utilizator al acestei resurse informaţionale, un comentariu defăimător la adresa autorităţilor, lucru care s-a întâmplat şi pe timpul fostei guvernări. Să vedem ce o să se întâmple mai departe. Atitudinea actualei guvernări este calitativ mai bună în raport cu presa, există o mai mare deschidere.

Au fost promovate foarte multe iniţiative bune în apărarea libertăţii presei şi a jurnaliştilor şi este vorba atât de proiectul de lege privind libertatea de exprimare, care a fost adoptată de curând în ambele lecturi de Parlament, dar şi de alte iniţiative care sunt susţinute de actuala guvernare. În acelaşi timp, există la acest moment, acel factor birocratic funcţionăresc care, de cele mai multe ori, împiedică presa să-şi exercite meseria. Am fost cu toţii martori în ultima perioadă la incidente de acest fel, în unele cazuri şi jurnaliştii poate au avut partea lor de vină, dar şi funcţionarii, care, în continuare nu sunt deschişi pentru a oferi suficientă informaţie de interes public colegilor noştri, ceea ce, până la urmă influienţează calitatea produsului jurnalistic dar şi încrederea pe care cetăţenii o au în mass-media”.

Europa Liberă: Mass media nu este deseori altceva decât un cuvânt care înseamnă jurnalism prost, ironiza odată un mare scriitor. Îşi pune oare comunitatea jurnalistică suficiente întrebări despre metehnele profesionale, despre păcate şi accesele de iresponsabilitate care i se reproşează justificat sau nu?

Corina Cepoi: „Mai rar, din păcate numai o dată pe an ne amintim de calitatea produsului jurnalistic şi despre problemele pe care le confruntăm de fapt. Cred că ar trebui mai des să vorbim despre aceste lucruri, să fim mai activi, dar, într-un fel, e de înţeles că jurnaliştii sunt prinşi în rutină şi lucru de zi cu zi şi mai uită să privească în interior şi să vadă cu ce se ocupă, ce fac, şi de ce sunt în domeniu. Eu cred că, cel puţin, încercăm să facem asta la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, le arătăm celor care vor să devină jurnalişti, care vor să fie mai buni jurnalişti că mai întâi trebuie să vezi de ce faci această meserie şi să o faci bine, or, de altfel, nici nu meriă să fii în domeniu. Din păcate, deseori jurnaliştii sunt prinşi în aceşti vârtej şi nu se opresc să se gândească că, poate, ceea ce fac nu este cel mai bine pentru public, poate chiar nu este cel mai bine pentru ei”.

Europa Liberă: Dle Macovei, recent API împreună cu alte organizaţii neguvernamentale a creat un Consiliu al Presei. Are priză la public?


Petru Macovei: „Aria de activitate al Consiliului de Presă este examinarea plângerilor consumatorilor de media numlţumiţi de calitatea produsului jurnalistic. Au fost deja două cazuri când Consiliul a intervenit şi a reuşit să soluţioneze amiabil, în afara instanţei de judecată conflicte între presă şi consumatorii de presă. În această săptămână Consiliul se va întruni într-o şedinţă unde va examina problema mesajelor defăimătoare care sunt transmise la unele televiziuni prin sms-uri. Deseori acestea afectează demnitatea şi onoarea unor persoane şi Consiliul îşi propune să intervină solicitându-le expres televiziunilor, dar şi unor resurse informaţionale să-şi modereze comentariile dacă acestea sunt defăimătoare.

Ernest Vardanean
În altă ordine de idei, astăzi, trei mai, prestigioase organizaţii internaţionale desfăşoară diverse campanii. Asociaţia Mondială a Ziarelor desfăşoară campania jurnaliştii în exil, ca semn de solidaritate cu acei colegi ai noştri care nu au putut să-şi exercite meseria în ţara lor şi au trebui să emigreze în alte ţări. În Republica Moldova să ne amintim că avem o situaţie similară cu jurnalistul Ernest Vardanean, care şi la această oră este întemniţat la Tiraspol, iar astăzi la amiază va avea loc un miting de solidaritate inclusiv pentru susţinerea colegului nostru de la Tiraspol”.
XS
SM
MD
LG